Armele laser încep să domine câmpul de luptă (II)

Laseri pentru avioane

În timp ce navele reprezintă platforme logice pentru instalarea unor sisteme laser de mare putere datorită posibilității acestora de a suporta greutatea sistemelor și de a furniza sursa de electricitate necesară pentru funcționarea acestora, diferite inițiative și programe vizează echiparea și a avioanelor tactice cu astfel de sisteme.

Forțele aeriene americane explorează în prezent posibilitatea utilizării tehnologiei laserilor de mare putere pentru a proteja avioanele de rachetele aer-aer sau sol-aer prin intermediul Programului demonstrativ de autoprotecție cu laser de mare putereSHiELD (Self-protect High Energy Laser Demonstrator) dezvoltat de compania Lockheed Martin în urma unui contract primit în noiembrie 2017, urmând ca sistemul să fie instalat la bordul unui avion de vânătoare în anul 2021 (Fig. 4).

O serie de provocări tehnologice vor fi întâmpinate cum ar fi instalarea sistemului laser într-un spațiu restrâns, alimentarea cu energie, ca să nu mai vorbim de faptul că echipamentul necesită o integrare adecvată cu avionica și structura aeronavei. În plus, elementele optice trebuie să funcționeze normal în condiții de vibrații și turbulențe în zbor și trebuie să se țină cont de deplasarea avionului și a țintei.

Programul cuprinde dezvoltarea a trei subsisteme, primul fiind STRAFE (SHiELD Turret Research in Aero Effects) – și se referă la sistemul de control al fasciculului laser. Al doilea subsistem vizează cercetarea&dezvoltarea containerului laser – LPRD (Laser Pod Research & Development) care va conține arma laser, precum și echipamentele de asigurare a energiei și de răcire.  Cel de-al treilea subsistem este denumit LANCE (Laser Advancements for Next-Generation Compact Environments – Progresele laserului în mediile compacte ale generației viitoare) se referă la laserul propriu-zis.

Totodată, forțele aeriene au desfășurat studiul CHELSEA (Compact High Energy Laser Subsystem Engineering Assesment) – Evaluarea tehnică a subsistemului compact de laser de intensitate mare care își propune creșterea puterii laserului până în anul 2024, ca posibil înlocuitor în cadrul subsistemului laser din cadrul SHiELD. Dacă procesul de maturizare a tehnologiei se derulează cu succes, următorul pas îl va reprezenta integrarea unui laser mult mai puternic pe un avion de vânătoare pentru a purta lupte aeriene, deși acest salt major, care va transforma complet operațiile aeriene, va necesita un efort enorm, timp considerabil, ca să nu mai vorbim de costurile impresionante.

În afară de posibilitatea ca viitoarele avioane din G6 – fie că vorbim de programele europene SCAF și Tempest sau de cel american destinat asigurării dominației aeriene – NGAD (Next Generation Air Dominance) –  să fie echipate cu sisteme laser (Fig. 5), există intenția instalării unui container HEL chiar și pe aparatele F-16 (Fig. 6) actuale din G4 pentru a le asigura protecția împotriva rachetelor antiaeriene, proiect aflat în derulare de către compania Lockheed Martin și care se speră a fi finalizat până în anul 2025.   

 

O altă soluție implementată de forțele aeriene o reprezintă instalarea unui HEL aeropurtat pe un avion AC-130J Ghostrider (Fig.7) din cadrul Comandamentului pentru operații speciale (SOCOM).

Planurile viitoare prevăd desfășurarea mai multor teste cu laseri cu mediu activ în stare solidă și cu creșterea puterii de la 5-30kW până la obiectivul final de 60kW. Momentan, programul este stopat din motive financiare, ceea ce înseamnă că s-ar putea să nu asistăm la testul demonstrativ planificat inițial în anul 2022. Și aici avem de a face cu provocări tehnologice majore, întrucât forțele aeriene doresc un laser montat la bordul unui avion de 75 t care să aibă aceleași caracteristici și performanțe cu unul montat de marină la bordul unui distrugător de 9.000 tone. În afară de problemele legate de spațiul limitat, turbulențe și vibrații, interesul SOCOM este de a executa un tir precis asupra țintelor de la sol, fără a produce victime/pagube colaterale.

Pe palierul laserilor de mică intensitate, forțele aeriene au testat cu succes sistemul laser compact HELWS-MRZR (10kW) dezvoltat de firma Raytheon și instalat pe un vehicul tactic Polaris MRZR. Elementul cheie al sistemului îl reprezintă senzorul electronooptic/infraroșu (EO/IR) al Sistemului de Ochire Multispectral – MTS (Multispectral Targeting System) care descoperă, identifică, urmărește și angajează dronele ostile. Primele două exemplare au fost deja predate forțelor aeriene americane în octombrie 2019 pentru a fi testate și evaluate în condiții reale timp de 12 luni. Sistemul utilizează baterii Li-Ion și este în măsură să asigure supravegherea unei zone timp de patru ore, având la dispoziție 20-30 de lovituri laser. Dacă se asigură un generator extern, sistemul ar beneficia de un număr nelimitat de lovituri laser.           

În vara anului 2017 a fost desfășurat primul test al unui laser de mare putere instalat pe un elicopter de luptă, fiind executate trageri asupra unei ținte terestre staționare cu o armă laser introdusă într-un container acroșat sub aripa unui elicopter de atac AH-64 Apache (Fig. 8). În cadrul testelor, elicopterul a lovit ținta în diferite regimuri de zbor, de la diferite altitudini sau viteze de la distanța de 1,4km.

Pentru asigurarea unei ochiri precise, observarea câmpului de luptă și controlul fasciculului laser firma Raytheon a adaptat o variantă a turelei Sistemului de Ochire MultispectralMTS (Multispectral Targeting System). O parte importantă a testării a vizat determinarea influenței anumitor factori cum ar fi vibrațiile aparatului sau praful asupra funcționării sistemului, rezultate care vor fi valorificate în cadrul programelor viitoare.

 

Sursă foto: LM și USAF (NGAD)

Lasă un răspuns