Armele laser încep să domine câmpul de luptă (I)

După secole de dezvoltare a armelor de foc, de la primele muschete sau puștile de foc din Evul Mediu și până la armele automate și, în final, la rachete, militarii și cercetătorii sunt atrași în prezent de mirajul armelor cu energie directă, pregătindu-se pentru prima oară să schimbe zgomotul declanșării armei de foc și al exploziei produse de proiectile cu sunetul mult mai discret produs de o armă laser.

Scopul principal al militarilor și cercetătorilor din companiile producătoare de armament este, evident, dezvoltarea și operaționalizarea cât mai rapidă a unor noi sisteme de arme laser eficiente și letale, adevărate game-changer, care să influențeze decisiv nu numai tacticile și echipamentele de luptă viitoare, dar și moralul adversarului. Mult timp s-a crezut că dezvoltarea sistemelor de arme bazate pe laseri de mare putere – HEL (High Energy Laser) ar fi posibilă abia prin 2025, numai că lucrurile s-au mișcat mult mai rapid în realitate…      

Până de curând, rolul echipamentelor și aparaturii laser era mai degrabă pasiv, fiind limitat la a furniza iluminarea, marcarea și urmărirea țintelor pentru armele cu dirijare semi-activă laser, măsurarea distanțelor, precum și asigurarea corecției pe traiectorie pentru rachetele antitanc dirijate pe fascicul laser sau proiectilele de artilerie/bombele de aruncătoare.

Astăzi, HEL au devenit mai agresive și sunt capabile să distrugă ținte cum ar fi drone mici sau muniții de artilerie sau să avarieze drone mai mari, fiind rapid operaționalizate și dislocate în teatrele de acțiuni militare. Cu toate acestea, sistemele de arme laser sunt considerate mai degrabă complementare tehnicii de luptă și echipamentelor actuale, pe care nu le poate înlocui deocamdată, cu toate că pe termen lung lucrurile s-ar putea modifica radical.

Pe de altă parte, potențialele avantaje ale sistemelor laser instalate pe platformele terestre, aeriene și navale cum ar fi posibilitatea angajării rapide a țintelor, inclusiv cele  cu manevrabilitate ridicată, precizia și efectul la țintă, riposta graduală au mobilizat militarii, cercetătorii și producătorii de armament să dezvolte mijloace de contracarare a acestor arme. Împotriva sistemelor de arme laser au fost utilizate senzori pentru descoperirea, identificarea și localizarea sursei fascicului laser sau perturbarea funcționării echipamentelor care execută misiuni de cercetare și observare a câmpului de luptă sau a obiectivelor de interes.

Ca de obicei, SUA sunt în poll-position, derulând cele mai multe și mai ambițioase programe, dar nu trebuie omise nici proiectele desfășurate în Rusia, Germania, China, Israel sau Marea Britanie.     

 Prototipuri instalate pe vehicule terestre

Programele HEL ale forțelor terestre americane prevăd încă un rol defensiv pentru sistemele laser – de protejare a unităților de atacurile dronelor sau a bombelor de aruncător. Abordarea graduală a inclus inițial Sistemul mobil de testare a HEL instalat pe un vehiculHELMIT (HEL Mobile Test Truck) având o putere de 10kW și echipat cu sisteme de descoperire și urmărire a țintelor și de răcire. Puterea HEL a crescut ulterior la 50kW și a inclus un sistem dezvoltat de compania Lockheed Martin. Pasul următor l-a reprezentat apariția Sistemului HEL experimental instalat pe un vehicul tacticHEL TVD (HEL Tactical Vehicle Demonstrator) care dispunea de o putere de 100kW, un generator și echipament de stocare a energiei.

Intenția US Army este de a avea în dotare un sistem laser de 300kW pentru a asigura Capabilitatea de protecție împotriva focului indirect – IFPC (Indirect Fires Protection Capability) care are ca scop interceptarea pe traiectorie a proiectilelor reactive nedirijate, bombelor de aruncător și proiectilelor de artilerie. În urma unui contract parafat în ianuarie 2020, firma Dynetics va furniza US Army până în anul 2024 patru prototipuri funcționale IFPC de 300kW care vor fi integrate în cadrul unui pluton pentru evaluare operațională. Obiectivul final poate fi atins prin atașarea mai multor module, inclusiv de răcire, precum și ajustarea puterii. 

Un alt program major vizează echiparea transportului blindat pentru trupe Stryker pentru a asigura protecția împotriva dronelor. Primul test, cu o putere de 2kW, a fost desfășurat în 2016, urmat de altul în aprilie 2017 cu o putere de 5kW în cadrul programului Sistemului HEL experimental mobil – MEHEL 2.0 (Mobile Experimental High Energy Laser). În august 2018 puterea fost crescută la 10kW grație unui laser comercial cu fibră optică.

A fost urmat de Sistemul multirol de laser de mare putereMMHEL (Multi-mission High Energy Laser) prima armă laser complet integrată, instalată pe un vehicul Stryker, cu o putere de 50kW, care va avea misiuni C-UAS (Counter-Unmmaned Aerial Systems) și C-RAM (Counter-Rocket, Artillery, Mortars) de combatere a dronelor și, respectiv a muniției de artilerie (proiectile reactive și bombe de aruncător). Testele vor fi efectuate în 2021 cu un pluton de patru vehicule, iar operaționalizarea este prevăzută în 2022. Un total de 48 de transportoare Stryker echipate cu MMHEL vor fi achiziționate și vor conlucra cu alte Sisteme antiaeriene mobile provizorii cu rază scurtă de acțiuneIM-SHORAD (Interim Mobile-SHOrt Range Air Defence) după anul 2024.    

În Germania, compania Rheinmetall au promovat activ sistemul antiaerian de laser de mare putere Skyshield HEL care dispune de un laser cu o putere 30kW integrat cu tunul antiaerian cal. 30mm. Conform specificațiilor companiei germane, un laser de 20kW poate neutraliza aparatura optică până la distanțe de 5-10km, avaria dronele și avioanele până la 2-3km sau iniția cutiile de muniție până la 1-2km. Totuși, pentru a lovi bombele de aruncător pe traiectorie este necesar un laser cu o putere de cel puțin 100kW.

În martie 2018 președintele Rusiei a dezvăluit existența sistemului de armă laser PERESVET (Fig. 1) care a fost declarat operațional în luna decembrie 2018 fără a se furniza fotografii sau imagini în acest sens. PERESVET este instalat pe un trailer având performanțe similare cu sistemul american LaWS instalat pe nava USS Ponce asigurând distrugerea dronelor mici, perturbarea funcționării senzorilor și avarierea țintelor ușor protejate.

Detalii suplimentare despre PERESVET au mai apărut în luna iulie 2018 când s-a dezvăluit că acesta poate perturba funcționarea senzorilor electronooptici care echipează sateliții de cercetare plasați pe orbita joasă a Pământului (LEO) sau pe sistemele aeriene fără echipaj (UAV). Mai mult, se pare că PERESVET este dislocat în bazele de rachete balistice intercontinentale – ICBM, ceea ce înseamnă că o altă misiune a acestora este de perturba observarea mijloacelor spațiale de cercetare asupra lansărilor de rachete.

În ianuarie 2020 Ministerul israelian al apărării a anunțat dezvoltarea cu succes al unui sistem laser pentru combaterea țintelor aeriene. Anunțul oficialilor israeliene se referea la un sistem laser cu mediu activ în stare solidă ai cărui parametrii operaționali – putere, precizie și stabilitate au corespuns așteptărilor în cadrul testărilor.

În prezent Israelul are în dezvoltare trei programe distincte de arme laser. Primul este un sistem experimental de armă laser cu dislocare terestră destinat suplimentării capabilităților sistemului defensiv C-RAM Iron Dome care protejează zonele urbane de la granița împotriva loviturilor de artilerie, proiectilelor reactive lansate din Liban sau Gaza de către grupările Hezbollah și, respectiv, Hamas.            

Compania Rafael a dezvăluit în anul 2014 un concept preliminar de sistem laser denumit Iron Beam (Fig. 2). Compania a lansat deja Drone Dome –  un sistem de putere mică (10kW) destinat combaterii dronelor comerciale mici.

Cel de-al doilea program israelian este un sistem laser instalat pe o platformă mobilă care va asigura protecția unităților terestre în zonele acțiunilor de luptă. Ultimul program, cel mai ambițios și care va fi finalizat peste mai mulți ani, vizează dezvoltarea unui sistem laser care să echipeze o platformă aeriană – probabil un vehicul aerian fără echipaj (UAV) care acționează la altitudini mari/medii și cu autonomie mare de zbor (HALO/ High-Altitude Long-Endurance), destinat protejării unor zone mai întinse și care să intercepteze proiectilele reactive cu rază mare de acțiune lansate de diferite grupări teroriste.       

Compania Lockeheed Martin a dezvoltat sistemul laser ATHENA –  Advanced Test High Energy Asset/ Mijloc de testare cu tehnologie avansată cu laser de mare putere care în timpul unor testări efectuate în decembrie 2019 doborât mai multe ținte aeriene și drone (Fig. 3).

Testările au verificat și cooperarea în rețea cu alte sisteme, printre altele echipajul beneficiind de datele furnizate de un sistem de comandă și control și de către un radar pentru urmărirea dronelor. În septembrie 2017, US Army a desfășurat în poligonul White Sand din New Mexico o serie de teste ale sistemului ATHENA, care a doborât atunci cinci sisteme aeriene fără echipaj Outlaw.

Prototipul sistemului laser poate distruge o varietate de ținte cum ar fi proiectile improvizate, camioane, ambarcațiuni de mici dimensiuni sau sisteme aeriene și terestre fără echipaj.

În timpul procesului de urmărire și angajare a unei drone sau a unui vas mic, operatorul verifică vizual dacă ținta este ostilă și apoi alege punctul de ochire cu ajutorul unui senzor IR. În cazul unei ținte mai rapide cum ar fi bombele de aruncător sau proiectilele reactive, ATHENA operează automat fără implicarea echipajului. Cu toate că ATHENA este deocamdată doar un prototip, Lockheed Martin asigură că o versiune îmbunătățită va fi operațională în zonele de operații.

În septembrie 2020, compania Boeing a instalat pe un vehicul de teren și testat succes un sistem laser mobil – CLWS (Compact Laser Weapon System) în baza aeriană Nellis, Nevada. CLWS – Sistemul compact de armă laser a reușit să asigure protecția unui convoi împotriva vehiculelor aeriene fără echipaj.    

 

Surse foto: LM (Athena)

Lasă un răspuns