(R)EVOLUȚIA VISBY

Corvetele din clasa VISBY din dotarea marinei regale suedeze sunt primele nave de luptă operaționale din lume care au îmbinat armonios avantajele tehnologiei stealth cu o putere mare de foc, diversificată.

Navele sunt rezultatul analizei contextului operațional în care forțele navale regale suedeze în care sunt nevoite să opereze – litoralul țării nordice măsoară peste 3.000 km, prezența unor rute comerciale maritime cu trafic intens, miile de mine marine amplasate pe fundul Mării Baltice în ultimul război mondial și nu în ultimul rând pericolul naval rus.

VISBY este deci răspunsul puternicei industrii de apărare suedeze la cerința de a avea o navă cu suprafață redusă de reflexie, cu un grad ridicat de mascare pasivă și supraviețuire operațională, capabilă să opereze în condiții optime în zonele de litoral ale Mării Baltice și în măsură să facă față unor adversari zonali mai puternici – trimitere evidentă la navele flotei ruse dislocate în bazele de la Marea Baltică.

Originile proiectului datează din 1987 când Administrația echipamentelor militare FMV (Försvarets materielverk) a lansat un program amplu de cercetare și dezvoltare destinat construirii unei platforme pentru testarea tehnologiilor stealth având ca scop – micșorarea amprentei de radiolocație, hidroacustice, magnetice sau optice, folosirea cvasigeneralizată a materialelor ușoare, compozite, absorbante de radiații electromagnetice, reducerea emisiei de căldură și de radiații în infraroșu (IR), etc.

După aproape zece ani, în 1996, a început construcția primei nave a clasei de corvete – denumită VISBY, după un mic oraș din insula Gotland – care a fost lansată la apă în anul 2000. Proiectul inițial prevedea construirea a 10 astfel de nave pentru dotarea Svenska marinen (marina suedeză), număr redus ulterior din motive financiare.

În prezent forțele navale regale suedeze operează cinci corvete din clasa VISBY, grupate în Flotilele 3 și 4 corvete (Sjostridsflottiljens), două fiind dislocate în baza navală Mursko de lângă capitala Stockholm (VISBY/K31 și HELSINBORG/K32), iar celelalte trei în baza navală Karlskrona, situată în partea de sud a țării (HARNOSAND/K33, NYKOPING/K34 și KARLSTAD/K35).

Navele au fost prevăzute cu sisteme de armament capabile să răspundă unor potențiale amenințări cum ar fi lupta antisubmarin, lupta împotriva pericolului reprezentat de minele marine, lupta împotriva navelor de suprafață, dar și cercetarea și supravegherea maritimă. Un aspect surprinzător îl reprezintă faptul că proiectanții suedezi au considerat că nava nu trebuie dotată cu rachete sau tunuri antiaeriene, deși firma suedeză Saab Bofors Dynamics fabrică și exportă cu succes sistemul de rachete antiaeriene RBS-70 cu dirijare pe fascicul laser și o bătaie maximă de 8 km.

Marea Baltică reprezintă un mediu complex pentru operațiile navale fiind caracterizată printr-o varietate mare de a topografiei fundului marin – adâncimea medie este de 65 m, dar în largul coastei de vest a insulei Gotland atinge 465m – și a condițiilor hidrografice (valuri, furtuni, îngheț, etc).

Ca răspuns la aceste provocări operaționale, VISBY a fost proiectată să aibă un deplasament mic care să asigure o viteză și o manevrabilitate mare pentru a se apropia/îndepărta rapid de raionul țintelor și un grad mare de mascare pasivă asigurat prin aplicarea tehnologiilor Stealth, dezvoltate și aplicate încă din anii 1980 de americani în proiectele avioanelor cu suprafață redusă de reflexie F-117 Nighthawk și B-2 Spirit.

Construite la șantierele navale Kockums AB din Malmo, navele au o lungime de 73 m, lățimea de 10,4 m și pescajul de 2,4 m, iar deplasamentul maxim (echipate pentru luptă) ajunge (doar) la 640 de tone. Corvetele sunt dotate cu două sisteme de propulsie cu jet de apă KaMeWa 125 SII, propulsate de patru turbine cu gaz Honeywell (putere 16.000 W) și două turbine diesel MTU 16V 2000 N90 (putere 4.500 W), conectate la două cutii de viteze.

Acest sistem mixt de propulsie diesel sau cu gaz CODOG (Combined Diesel or Gas) asigură navei viteze de croazieră de 15 noduri (aprox. 28km/h, folosind motoarele diesel) și de peste 35 de noduri (peste 65km/h, folosind turbinele cu gaz) în faza de apropiere/îndepărtare de raionul țintelor, permițându-le să opereze în condiții optime în zonele de litoral baltice. Raza de acțiune la o viteză de 15 noduri este de 2.500 de mile marine (aprox. 4600 km).

Viteza mică asigurată de motoarele diesel, ca și consumul mare a acestora – fapt ce reduce raza de acțiune a navei, constituie totuși un handicap care se află în curs de remediere în cadrul viitoarelor programe de modernizare, alături de dotarea cu sisteme antiaeriene cu raza scurtă/medie de acțiune sau posibilitatea de a lansa/recupera drone. 

Viteza mare de apropiere/îndepărtare față de raionul țintelor fără a fi detectată sau când este prea târziu pentru a reacționa și manevrabilitatea ridicată, combinate cu gradul ridicat de mascare pasivă sunt caracteristicile esențiale ale acestor nave care, practic, au devenit punctul de plecare în definirea tacticilor de atac optime împotriva navelor de suprafață și submarinelor adverse.

Datorită caracteristicilor stealth se consideră că o astfel de corvetă poate fi detectată de stațiile de radiolocație adverse (de la bordul navelor sau amplasate pe coastă) de la 22 km pe mare calmă și de la 13 km pe mare agitată, în absența bruiajului; în situația utilizării sistemelor de luptă radioelectronică, nava poate fi detectată de la (doar) 11 km pe mare calmă și (doar) 8 km pe mare agitată. În lupta navală avantajul de a fi descoperit de la aceste distanțe mici, reducând considerabil timpi de reacție ai navei adverse, este evident: corvetele suedeze se pot apropia de raionul țintelor și lansa rachetele din dotare, care datorită timpului scurt de zbor până la țintă (la viteza de 300 m/s este lovită în 25-30s) sunt dificil de interceptat, fără a mai lua în considerare posibilitatea lansării unei salve de 3-4 rachete care pot satura sistemele defensive ale vasului atacat.          

Atingerea gradului superior de mascare pasivă, micșorarea amprentei de radiolocație și reducerea emisiilor de radiații IR se realizează prin implementarea conceptului GHOST (Genuine Holistic Stealth – aplicarea originală și holistică a tehnologiilor stealth) al firmei suedeze Saab Kockums AB. Prin implementarea conceptului GHOST constructorii suedezi s-au asigurat că fiecare detaliu constructiv al navei respectă cerințele de mascare pasivă, semnătura radar fiind redusă cu până la 99%.

Astfel, corpul și suprastructura piramidală a corvetelor beneficiază de suprafețe drepte, fără asperități și o structură de tip sandwich dintr-un miez de PVC armat cu fibre de carbon laminat, care asigură o rezistență și o rigiditate ridicată, o bună rezistență la șocuri, în același timp reducând greutatea cu peste 50% comparativ cu structura de oțel. Acest fapt permite navelor să transporte o încărcătură mai mare și să atingă viteze superioare (peste 35 de noduri) și să beneficieze de o rază de acțiune mai mare.

Armamentul și instalațiile navei sunt dispuse în compartimentele interne ale corpului navei, iar accesul se face prin deschideri speciale (trape de vizitare sau panouri culisante). Gazele rezultate în urma funcționării motoarelor sunt evacuate prin galerii dispuse în spatele navei, aproape de suprafața apei. Astfel, proiectanții s-au asigurat că sistemul mixt CODOG asigură atât o propulsie rapidă, dar și silențioasă.

Lupta antisubmarin și împotriva pericolului reprezentat de minele marine reprezintă unele din misiunile importante ale navelor din clasa VISBY, 40% din armament/echipamente fiind dedicate acestor cerințe operaționale. Principala amenințare o reprezintă flota rusă din Marea Baltică care dispune în prezent (doar) de două submarine cu propulsie diesel din clasa KILO, având un deplasament la suprafața apei de 2.300 tone, ca armament principal 6 tuburi lanstorpile de 533 mm (cu 18 torpile la bord și/sau rachete antinavă) și cu adâncimea maximă de scufundare de circa 300 m.

Pentru lupta antisubmarin corvetele din clasa VISBY sunt echipate cu un hidrolocator (sonar) tractat de tip pasiv Hydroscience Technologies TAS (Towed Array Sonar), care poate fi trimis până la distanța de 1.000 m față de navă pentru evitarea turbulențelor sau a interferențelor datorate navei. Un hidrolocator tractat cu imersiune variabilă C-Tech CVDS-26 VDS (Variable Depth Sonar), cu dublă frecvență, este disponibil pentru a localiza submarinul advers descoperit de TAS și pentru dirijarea armamentului antisubmarin asupra acestuia, în timp ce clasificarea submarinului este realizată de hidrolocatorul C-Tech CHMS-90 integrat în corpul navei.

În situația când submarinul este pe fundul mării un vehicul submarin comandat de la distanță Elektronik Seafox ROV (Remotely Piloted Vehicle) poate fi trimis de navă pentru identificare. Informațiile furnizate de toate tipurile de hidrolocatoare sunt integrate prin complexul multi-sonar Hydra realizat de General Dynamics Canada. Submarinele adverse pot fi atacate folosind 2 lansatoarele duble de torpile Saab Type 45 de 400 mm (amplasate în interiorul navei și lansate din spatele unor panouri culisante) sau bombe antisubmarine.

Împotriva pericolului reprezentat de minele marine – peste 50.000 de mine sunt încă prezente pe fundul Mării Baltice – corvetele VISBY dispun de un ROV Saab Double-Eagle Mk III, înzestrat cu camere TV și sonar de înaltă rezoluție, care acționează la mare distanță în fața navei și la o adâncime programată pentru localizarea și identificarea minelor. După identificare, minele sunt distruse de un mini-vehicul submarin sau cu ajutorul bombelor antisubmarine.  

Principala misiune a corvetelor o reprezintă însă, lupta împotriva navelor de suprafață; 60% din sistemele de armament și echipamentele electronice sunt dedicate satisfacerii acestei cerințe operaționale. Pentru cercetarea aeriană și maritimă, dar și urmărirea și marcarea țintelor până la o altitudine de 20 km, navele sunt echipate cu radar multimod Saab Sea Giraffe AMB 3D care lucrează în banda C.

Corvetele dispun de echipamente pentru ducerea luptei radioelectronice, antene de comunicații montate în bordurile navei, comunicații satelitare SATCOM (SATelitte COMmunications) și mijloace de comunicații radio cu bazele terestre TETRA (TErrestrial Trunked RAdio), precum și o instalație pentru lansarea dipolilor reflectorizanți MASS Rheinmetall Waffe Munition (pentru bruierea/dezorientarea sistemelor de dirijare ale  rachetelor antinavă adverse).  Personalul din cadrul Centrului de conducere tactică al navei dispune de 12 console integrate Saab 9LV care permit vizualizarea/analizarea situației tactice și comunicarea secretizată cu alte nave din cadrul unei grupări operative sau cu bazele terestre.  

Împotriva navelor de suprafață și a țintelor terestre corvetele sunt echipate cu opt rachete navă-navă Saab Bofors Dynamics RBS 15 Mk III dispuse în interiorul navei și lansate din spatele unor panouri culisante (pentru a nu compromite mascarea stealth) și un tun automat Bofors Mk. III cal. 57mm (cu bătaia maximă 17 km și cadența de tragere 220 lovituri/min.) încastrat într-o turelă cu formă special concepută pentru asigurarea mascării pasive.

Rachetele RBS 15 Mk III au o rază de acțiune de peste 200 km, o viteză subsonică de 0,9 Mach și o încărcătură de luptă perforant-explozivă de 200kg. Traiectoria rachetei este razantă cu suprafața apei (sea skimming) și beneficiază de dirijare prin GPS, cu rută prestabilită prin mai multe puncte de reper 3D, iar dirijarea către țintă pe porțiunea finală a traiectoriei este asigurată de un cap de căutare de tip activ care lucrează în banda J. 

Nu în ultimul rând trebuie menționat elicopterul ușor ambarcat de tip Agusta Westland A-109 M care poate doar ateriza/decola și efectua realimentarea de pe puntea de aterizare de la pupa navei, întrucât nava nu dispune de hangar. Costul unei corvete din clasa VISBY, după unele surse publice, poate atinge 200 milioane de euro.

  Echipajul este format din 43 de militari (bărbați și femei), din care opt ofițeri (care stau la bord 2-3 ani), 19 maiștri militari (care stau 4-6 ani) și 14-16 marinari (care stau 1-8 ani, ulterior putând fi promovați în clasa maiștrilor militari). Aproximativ 20-25% din echipaj sunt femei, procent mai ridicat decât în cazul altor clase de nave sau categorii de forțe.

Fiecare membru al echipajului trebuie să aibă minim trei specializări, cerință destul de dificilă din punct de vedere al școlarizării personalului și al îndeplinirii viitoarelor sarcini la bordul navei. În timpul misiunilor de scurtă durată, echipajul lucrează în două schimburi de 6 ore, iar în timpul misiunilor de lungă durată, în trei schimburi de câte 4 ore.  

De la prima conceptualizare a proiectului în anii 1980 până în prezent, corvetele din clasa VISBY au revoluționat, fără îndoială, modul de ducere al luptei navale și construcțiile de nave. Ca și în aviație, descoperirea și aplicarea tehnologiilor stealth în domeniul naval, de la mascarea pasivă a vaselor, micșorarea amprentei de radiolocație sau reducerea emisiilor în IR și până la folosirea unor materiale noi, absorbante de radiații electromagnetice, modelul suedez a impulsionat construirea unor nave cu caracteristici similare, dar și proiectarea și realizarea unor noi sisteme de radiolocație care să le descopere sau schimbarea tacticilor de acțiune din partea unor flote puternice.

(R)evoluția navei VISBY a influențat, cu siguranță, proiectul noii clase de distrugătoare purtătoare de rachete DDG-1000 ZUMWALT, prima navă a clasei intrând de curând în dotarea US Navy, ca și corvetele norvegiene din clasa SKJOLD, fregatele franceze din clasa LAFAYETTE sau corvetele taiwaneze din clasa TUO CHIANG.             

După spusele unor oficiali ai firmei Saab Kockums AB (r)evoluția clasei VISBY este departe de a fi încheiată. Succesul navelor VISBY va fi continuat prin proiectarea unei noi clase de corvete care să răspundă noilor provocări, convenționale sau asimetrice, ale zonelor de ducere a acțiunilor navale.

Articol apărut în revista Știință și tehnică nr. 98/septembrie 2020.

 

Sursă foto: Saab (corvetă din clasa Visby și racheta RBS-15 Mk4)

Lasă un răspuns