Submarinele suedeze dispun de o capabilitate unică

Submarinele suedeze din clasa Gotland sunt recunoscute pentru ca fiind printre cele mai silențioase submarine de atac cu propulsie diesel-electrică din lume. Eficiența și silențiozitatea deosebită a submarinelor din această clasă se datorează sistemului de propulsie independent de aer – AIP (Air Independent Propulsion) care asigură navelor o autonomie de operare sub apă mult mai ridicată față de celelalte submarine cu propulsie diesel-electrică fără a fi nevoite să iasă la suprafață și să-și comprimită poziția.

Dar aceste submarine suedeze dispun de o capabilitate unică în lume – foarte puțin menționată în literatura de specialitate. Faptul că transportă torpile grele (533mm), dar și torpile ușoare(400mm) nu este o noutate, întrucât submarinele suedeze sunt echipate cu mix de tuburi lanstorpile (4x533mm și 2x400mm-vezi foto2), iar informațiile despre capabilitățile acestor submarine sunt destul de bine documentate. Partea mai puțin cunoscută se referă la faptul că pot lansa două torpile ușoare dintr-un singur tub. Practic, două torpile de 400mm pot fi încărcate într-un singur tub lanstorpilă, una în spatele celeilalte, putând fiind lansate ambele sau doar una.

Torpilele ușoare suedeze (400mm) sunt mai mici decât torpilele grele (533mm), dar sunt mai mari decât cele catalogate ca fiind ”ușoare” din alte forțe navale (324mm). Acestea sunt destinate pentru distrugerea submarinelor adverse și a vehiculelor submarine fără echipaj, dar ultimele modele pot fi utlizate și împotriva vaselor mici de suprafață sau chiar a torpilelor adverse.

O altă noutate este că sistemul de dirijare pentru torpilele ”ușoare” suedeze este prin fir, o caracteristică regăsită doar la torpilele grele, fapt ce le permite submarinelor dirijarea acestora până la țintă. În situația când firul se rupe, sau este tăiat, torpila continuă atacul prin autodirijare cu ajutorul sonarului propriu. Dirijarea prin fir este considerată a fi mai bună decât armele cu dirijarea complet autonomă (”fire and forget”) într-un mediu operațional închis și aglomerat cum este Marea Baltică. Torpilele suedeze pot fi dirijate pentru a ocoli  o insulă și a lovi o țintă dispusă în partea opusă a acesteia.  

Combinația de torpile grele și ușoare permite submarinelor din clasa Gotland să lanseze o salvă de până la 8 torpile, chiar dacă dispun doar de 6 tuburi lanstorpile. Patru sunt torpile grele de 533mm, fiecare folosind un tub lanstorpilă, și alte patru sunt torpile ușoare, câte două în fiecare tub de 400mm. Fostele submarine din clasa A-14 Näcken, care dispuneau de 8 tuburi lanstorpile, puteau lansa o salvă de 10 torpile (6 grele și 4 ușoare).

Istoria torpilelor ușoare suedeze a început în 1963 prin introducerea torpilei ”Torped-41”, în prezent submarinele suedeze dispunând de torpile din generația a IV-a ”Torped-45” care au intrat în serviciul operațional la mijlocul anilor 1990. Generația următoare ”Torped-47” au o rază de acțiune de peste 30km, o viteză între 10 și 35 noduri (ulterior 45 de noduri/83km/h) și sunt optimizate pentru a acționa în apele de adâncime mică, între 10 și 300m.  

Acestea vor intra în dotarea marinei suedeze în 2022, la bordul submarinelor din clasa A-19 Gotland (3 nave) și din clasa A-26 Blekinge (2 nave), iar din 2023 vor echipa și patru vedete purtătoare de rachete ale marinei finlandeze.

Cu toate că Suedia este singura țară care își echipează submarinele cu astfel de torpile și dispune de această capabilitate unică, în prezent și alte state au început dezvoltarea unor tipuri similare, cum ar fi torpila ultraușoară VLWT (Very LightWeight Torpedo), un proiect recent dezvăluit de compania Northrop Grumman NOC.  

Sursă foto: Saab (Submarinul HMSw Gotland) 

Lasă un răspuns