Flota de submarine a Chinei – o amenințare reală la adresa US Navy?

În ultimele două decenii eforturile de modernizare ale armatei chineze, inclusiv forțele sale navale,  au devenit obiective prioritare ale serviciilor de informații americane și au canalizat anumite strategii de planificare și alocări bugetare ale Pentagonului.

De la începutul anilor 1990, Marina Armatei Populare de Eliberare și-a canalizat eforturile de modernizare spre dezvoltarea unei flote care să opereze la distanțe mari de bazele proprii și în măsură să asigure proiecția forței în diferite zone ale lumii pentru protejarea propriilor interese (politice, economice sau militare). Astfel, forțele navale ale Chinei au devenit principalul adversar al US Navy din zona Pacificului, capabilitățile sale punând sub semnul întrebării capacitatea SUA de a obține și menține controlul zonelor maritime din vestul Pacificului.

Mai mult, marina chineză contribuie cu mijloacele sale, alături de baterii de rachete antiaeriene cu rază lungă de acțiune sau de rachete balistice antinavă- ASBM (Antiship Ballistic MIssile), în cadrul capabilităților denumite generic A2/AD (anti-access/area-denial) dislocate pentru blocarea accesului și interzicerea prezenței SUA în zona de interes strategic din apropierea TaiwanuluiDacă blocarea accesului (A2) se referă la interzicerea accesului avioanelor sau navelor de luptă într-o zonă de interes (ex. Marea Baltică sau Marea Neagră), interzicerea prezenței (AD) constă în posibilitatea de a pune în pericol prezența sau desfășurarea de operații în aceeași zonă pentru forțele adverse. 

 În paralel cu flota de suprafață, în ultimii ani, China și-a modernizat constant și flota de submarine. Din punct de vedere calitativ, noile submarine chinezești nu dispun de performanțele și capabilitățile celor rusești, dar prezintă totuși un salt calitativ impresionant comparativ cu navele din clasele mai vechi.   

Pe lângă cele 43 de nave mari de suprafață (portavioane, crucișătoare și distrugătoare) și 102  de fregate și corvete, la momentul actual flota chineză dispune de 55 de submarine diesel cu propulsie electrică (SSK) – din care 35 sunt modele noi, 4 submarine cu propulsie nucleară purtătoare de rachete balistice (SSBN) și 7 submarine cu propulsie nucleară de atac purtătoare de rachete antinavă (SSN).

Și în anii următori China va continua extinderea forțelor sale navale, planurile de construcții preconizând creșterea constantă a flotei de submarine de la 66 de nave în prezent la 76 de nave în 2030, când va include 8 SSBN, 13 SSN și 55 SSK, alături de 65 de nave mari de suprafață și 135 de fregate și corvete.

Ca armament, submarinele chinezești sunt echipate cu mai multe modele de rachete de croazieră antinavă – ASCM (AntiShip Cruise Missile), torpile dirijate prin fir sau cu dirijare după siajul navei, precum și mine marine. De remarcat faptul că torpilele cu dirijare după siajul navei sunt dificil de contracarat de către sistemele de luptă antisubmarin de la bordul navelor de suprafață.

Cel mai nou tip de submarin diesel cu propulsie electrică din clasa Yuan (Type 039) are un deplasament în imersiune de 3.600 de tone și 6 tuburi lanstorpile de 533mm.  Noile nave SSN din clasa Shang (Type 093) au un deplasament de 7.000 de tone în imersiune și sunt echipate cu tuburi lanstorpile de 533 mm sau 650mm, precum și cu sisteme de lansare verticală  pentru rachetele antinavă YJ-18 (cu o rază de acțiune de 220-540km, având viteză de croazieră subsonică și supersonică pe porțiunea finală a atacului) și CJ-10. Fiecare submarin cu propulsie nucleară din clasa Jin (Type 094) este echipat cu 12 rachete nucleare cu lansare din submarin (SLBM) JL-2, iar China are în dezvoltare o nouă rachetă nucleară JL-3.

Submarinele nucleare sunt construite numai în Șantierele navale Huludao și intră în serviciul activ al forțelor navale după o perioadă de 2-4 ani de testări și probe pe mare. Din anul 2006, opt submarine cu propulsie nucleară au devenit operaționale, adică un submarin la fiecare 15 luni. În schimb, submarinele diesel cu propulsie electrică sunt construite la două șantiere navale și au nevoie de 1 an de testări și probe pe mare pentru a intra în serviciul activ.   

În prezent forțele navale americane au în dotare 56 de submarine cu propulsie nucleară de atac purtătoare de rachete antinavă (SSN) din clasele Los Angeles, Ohio (4 în serviciul activ) Seawolf (3 în serviciul activ) și Virginia (19 în serviciul activ, alte 11 în construcție), la care se adaugă cele 14 submarine cu propulsie nucleară purtătoare de rachete balistice (SSBN) din clasa Ohio.

În anul 2028 flota americană va dispune de 42 SSN și 13 SSBN, dar în cadrul programului de construcții navale Flota de 355 de nave, în anul 2030, US Navy va avea 46 SSN (majoritatea din clasele Virginia și Seawolf) și 11 SSBN (7 din clasa Ohio și 4 din noua clasă Columbia), pe lângă 10 portavioane cu propulsie nucleară, 102 nave mari de suprafață (crucișătoare și distrugătoare) și 45 de fregate și nave pentru lupta în zona de litoral – LCS (Littoral Combat Ships).   

În 2021 va începe construcția primului submarin cu propulsie nucleară echipat cu 16 rachete balistice Trident II D5LE (rază de acțiune peste 12.000km) din noua clasă Columbia (care vor înlocui treptat începând cu 2027 navele din clasa Ohio) și a unui nou submarin cu propulsie nucleară de atac din clasa Virginia. Tot în 2021 flota chineză de submarine va ajunge la 68 de nave.

 

Sursă foto: Ministerul chinez al apărării (Sistem de apărare apropiată – CIWS de la bordul fregatei Xuchang)

Lasă un răspuns