Starea de operativitate a flotei de aparate F-16 poloneze

La sfârșitul lunii ianuarie 2020, Polonia a semnat contractul pentru livrarea a 32 de avioane F-35, valoarea totală a pachetului, care mai include suportul tehnic și logistic, ridicându-se la 4.6 mld $, după ce inițial costul tranzacției se ridica la 6.5 mld $. Prețul unui singur aparat F-35 destinat Poloniei este de 87.3 mil. $.

Primele șase aparate F-35 vor fi livrate Poloniei începând cu 2024-2025 și vor înlocui, treptat, flota de avioane de fabricație sovietică MiG-29 și Su-22. Ritmul de livrare se va menține apoi la 4-6 aparate/an pâna se va atinge numărul comandat de 32 în 2030. F-35 poloneze vor fi echipate cu versiunea Block 4 de software, iar în cadrul contractului este prevăzut și un pachet de modernizări care stipulează ca modernizările ulterioare să fie implementate și avioanelor care vor fi deja livrate. Contractul prevede asigurarea doar a unui singur motor de avion de rezervă.

La câteva zile după semnarea contractului, o nouă dezbatere a fost inițiată în media poloneze privind starea de operativitate a flotei de avioane F-16, considerată a fi scăzută, ca și numărul insuficient de aparate pentru apărarea spațiului aerian al țării. Răspunsurile Ministerului apărării la solicitările presei poloneze au subliniat că avioanele F-16 au reușit să zboare 98,5% din orele de zbor alocate, iar numărul de avioane de luptă este suficient pentru executarea misiunilor. Răspunsurile nu prea au convins presa poloneză, care a concluzionat că, în realitate, starea de operativitate este scăzută. Mai mult, a fost pusă în discuție posibile probleme de mentenanță, ca și costurile aferente acestora, în privința viitoarei flote de avioane F-35.

În prezent, forțele aeriene poloneze (18.000 militari) dispun de șase escadrile de vânătoare, trei dintre ele (3, 6 și 10) fiind echipate cu 36 de avioane F-16 C Block 52+ și 12 F-16 D (în dublă comandă) furnizate în cadrul programului Peace Sky în anul 2004 și livrate în perioada 2006-2009. Flota de avioane F-16 poloneze sunt grupate în Aripa (Flotila) 2 aviație tactică și are comandamentul dislocat în Poznan.

Spre deosebire de noi, variantele de F-16 livrate polonezilor sunt mai scumpe, dar printre cele mai moderne, fiind echipate cu radar APG-68(V)9, sistemul de afișare electronică/ochire montat pe cască-JHMCS (Joint Helmet Mounted Cueing System), sistemul integrat de contramăsuri electronice cu tehnologie avansată-AIDEWS (Advanced Integrated Defensive Electronic Warfare System), muniție pentru lovirea cu precizie a obiectivelor – JDAM (Joint Direct Attack Munition), magistrale de transmitere a datelor Link 16 și rezervoare suplimentare de combustibil.

Celelalte trei escadrile cuprind flota de aparate MiG-29 S (25 MiG-29S în simplă comandă și 6 MiG-29S în dublă comandă) grupate în două escadrile (1 și 41) și au ca misiune principală apărarea aeriană, în timp ce aparatele Su-22 (12 Su-22 M4 în simplă comandă și 6 Su-22 UM3K în dublă comandă) asigură sprijinul aerian nemijlocit – CAS (Close Air Support) fiind grupate într-o singură escadrilă. Starea de operativitate a acestor aparate de producție sovietică este scăzută, aparatele MiG-29 fiind reținute la sol.

La nivelul NATO, starea de operativitate a avioanelor multirol se situează undeva între 40% și 70%, media fiind 55%. Concluzia jurnaliștilor polonezi este că doar 26-27 de aparate F-16 sunt operaționale în orice moment (55%), cu un maxim de 36-37 de aparate în cazul atingerii procentului de 70%. Numărul este socotit insuficient, unii jurnaliști argumentând că Polonia are nevoie de fapt de 10 escadrile de avioane de vânătoare, adică un număr de 160 de avioane, din care, aplicând procentele de mai sus, să fie operative un număr de 88(55%)-112(70%) aparate.

Ce se întâmplă cu celelate aparate? Ei bine, explicația oficialilor polonezi se referă la un proces de ”canibalizare tehnică” prin care se transferă, temporar, unele echipamente de la avioane care necesită reparații de lungă durată la altele aparate aflate într-o stare tehnic mai bună. Acest lucru este valabil pentru toate forțele aeriene din întreaga lume.

În cazul forțelor aeriene americane (USAF), în anul 2018, starea de operativitate a celor 950 de avioane F-16 C/D s-a menținut în jurul a 70% pentru F-16 C, iar pentru varianta F-16 D, în dublă comandă, a atins 66%. Procentul de 70% se întâlnește și în cazul celor 450 de avioane de vânătoare F-15 C, D și E (Strike Eagle). Mai gravă este situația aparatelor F-35 (USAF dispune de 150 exemplare, toate versiunile) unde starea de operativitate s-a oprit pe la 50%, valoare similară înregistrată și pentru avioanele F-22 Raptor, din care USAF deține 187 de exemplare. La ora actuală, USAF și-a propus atingerea unei stări de operativitate a flotei de avioane situată la nivelul de 80%.

Revenind la noi, putem concluziona că, dacă aplicăm aceleași formule, rezultă că forțele aeriene române au pentru flota de 12 avioane F-16 A/B (9A – în simplă comandă și 3B – în dublă comandă) din dotare (după cum se știe, mai veche decât cea poloneză, și implicit un suport logistic, să-i spunem, mai dificil de realizat), o stare de operativitate de 6-7, maxim 8, avioane operaționale cu care asigură securitatea aeriană a țării. Este suficient oare?

Sursă foto: Ministerul polonez al apărării. (F-16 poloneze) 

Lasă un răspuns