Guvernul iranian a recunoscut că a doborât avionul ucrainean

Guvernul iranian a recunoscut că a doborât, din greșeală, avionul de linie ucrainean care s-a prăbușit miercuri dimineața în apropiere de Teheran, cu un sistem antiaerian, suspectul de serviciu fiind probabil tipul Tor M-1 (codificare NATO: SA-15 Gauntlet).

Un oficial al forțelor aeriene iraniene a recunoscut că trupele erau în alertă și ”a fost o eroare umană. Vinovații vor fi identificați și vor fi sesizate autoritățile judiciare”.

Scuza a fost că avionul Boeing 737-800 Ukraine International Airlines a zburat aproape de o bază militară a Corpului Gărzii Revoluționare Islamiste, iar ”din cauza unghiului și altitudinii la care zbura, aeronava a fost catalogată ca țintă ostilă. Avionul a fost doborât în urma unei erori umane”, a mai spus acesta.

Avionul Boeing 737-800 (zborul PS 752) aparținând companiei Ucrainean International Airlines decolase de puțin timp de pe aeroportul din Teheran cu destinația Kiev, când a fost lovit de 2 rachete antiaeriene. În catastrofă au murit toți cei 176 de pasageri aflați la bord.

În afara declarațiilor oficiale ale Prim-ministrului Canadei, pe rețelele de socializare au apărut diferite filmulețe care arată lovirea avionului de către rachete antiaeriene. Inclusiv serviciile de informații americane au detectat semnale radare activate, iar sateliții de cercetare americani au detectat, de asemenea, lansările celor două rachete sol-aer spre țintă.

Sistemul antiaerian mobil cu rază scurtă de acțiune Tor M-1 este unul dintre cele mai moderne din lume și este destinat protecției zonale a unor obiective importante, probabil în cazul de față, instalațiile și echipamentele militare de pe aeroportul din Teheran.

Iranul dispune de circa 30 de instalații de tragere Tor M-1 care poate lovi diferite ținte – avioane, elicoptere, vehicule aeriene fără echipaj, dar și rachete de croazieră – aflate la o distanță de 15 km și o altitudine maximă de 6 km, în orice condiții meteo. Rachetele și cele 2 radare (de cercetare aeriană și de tragere) sunt instalate pe un vehicul șenilat, fiecare instalație de tragere putând lansa, vertical, 8 rachete 9M 330 cu o încărcătură de luptă de 15 kg și o viteză de aproape Mach3. Asupra unei ținte aeriene se lansează 2 rachete pentru a asigura o probabilitate de lovire ridicată. Alte sisteme antiaeriene aflate în dotarea Iranului includ baterii de rachete antiaeriene britanice Rapier, americane Hawk și rusești S-300 PMU-2 (5 lansatoare).

Teoretic, avionul civil ucrainean, dotat cu sisteme de identificare funcționale și zburând pe traseul ordonat, nu putea fi doborât de sistemele antiaeriene. Cauza cea mai probabilă rezidă în contextul operațional al evenimentului. Presiunea momentului, cauzată de lansările de rachete sol-sol asupra bazelor americane din Irak, la care se adaugă posibilitatea represaliilor americane, au făcut ca operatorii iranieni să nu stea prea mult pe gânduri sau să verifice identitatea avionului care zbura în apropiere de aeroport – o posibilă țintă a forțelor americane. Apare acum, mai mult ca sigur concluzia, că a fost perceput și tratat ca o țintă aeriană care se îndrepta spre un obiectiv din Iran. De la momentul lansării până la lovirea țintei, probabil nu au trecut mai mult de 4-5 secunde. Echipajul avionului nu se aștepta la așa ceva și nu a avut timp de reacție.

Perspectiva ca zborul PS 752 să fi fost doborât din greșeală de forțele iraniene readuce în atenție alte evenimente tragice petrecute de-a lungul timpului când au fost implicate avioane civile în vâltoarea unor zone de operații militare.

În 1 septembrie 1983, un an tensionat al Războiului Rece, un avion de tip Boeing 747 230B aparținând Korean Air Lines (zborul KAL 007) a fost doborât cu 2 rachete aer-aer de un avion Su-15 rusesc. Datorită unei erori de navigație, avionul sud-coreean a deviat de la cursul său și a pătruns în spațiul aerian al fostei URSS, prima oară deasupra peninsulei Kamceatka și ulterior deasupra insulei Sahalin, fiind interceptat și ulterior doborât de aviația de vânătoare sovietică în Marea Japoniei, în largul insulei Sahalin.

Deși pilotul care a lansat rachetele a presupus că putea fi vorba de un avion civil, cu toate acestea, el a primit ordinul de tragere categoric de la controlorii de zbor. Ca și acum, URSS a negat, inițial, acuzațiile că ar fi doborât avionul civil.

Se presupune că avionul sud-coreean a fost confundat cu un avion de interceptare a comunicațiilor (COMINT) american Boeing RC 135 – care nu de puține ori executau misiuni de culegere de informații în zonă. Au murit în accident 269 de persoane, 246 pasageri (62 de americani) și 23 membri ai echipajului.

Chiar și americanii au fost implicați în astfel de incidente tragice. În 3 iulie 1988, un avion Airbus A-300 aparținând Iran Air (zborul 655) și care se îndrepta din Teheran spre Dubai a fost doborât din greșeală de o rachetă antiaeriană SM-2MR de la bordul crucișătorului american purtător de rachete USS Vincennes deasupra Golfului Persic. Sistemul electronic AEGIS, care integrează diferite tipuri de armament naval de la bordul navei, se pare că a ”confundat” avionul comercial cu un avion de vânătoare iranian F-14 Tomcat (de fabricație americană) care se pregătea să lanseze rachete antinavă. Nu au existat supraviețuitori în rândul celor 290 de persoane de la bord, între care 60 de copii.

Incidentul survenea pe fondul tensiunilor de atunci dintre SUA și Iran, și la un an de la lovirea, accidentală, a fregatei americane purtătoare de rachete USS Stark cu 2 rachete antinavă Exocet lansate de un avion Super Etendard irakian care urmărea, de fapt, să lovească petroliere iraniene. Nava a fost grav avariată, în incident fiind uciși 37 de marinari americani.

Și nu putem omite din enumerare tragedia petrecută în iulie 2014 deasupra Ucrainei, când o rachetă antiaeriană SA-17 Buk a doborât un avion de linie Boeing 777-200 ER aparținând Malaysian Airlines (zborul MH 17), decolat de la Amsterdam și care se îndrepta spre Kuala Lumpur. Tragedia s-a petrecut deasupra zonelor de operații din Doneț dintre armata ucraineană și separatiști ruși. Au murit în catastrofă 298 de persoane.

Iranul a făcut bine că a recunoscut greșeala comisă și că a luat decizia să prezinte corect concluziile investigației. Datorează asta celor 176 de victime care au pierit nevinovate și famiilor acestora.

Sursă foto: wikipedia. (Sistemul AA TOR M1) 

Lasă un răspuns