Decembrie 1989: revoluție sau lovitură de stat?

Decembrie 1989: revoluție sau lovitură de stat?

Pe 16 decembrie, la Timișoara, a început o revoluție, dar pe 22, la București, grupul condus de Ion Iliescu a pornit o lovitură de stat pentru acapararea puterii, după cum reiese din ultimele informații venite de la procurori.

Istoricii nu pot pica de acord dacă în decembrie 1989 a fost o revoluție sau o lovitură de stat, deoarece mult timp documente oficiale au fost trecute la secret, iar justiția mai degrabă a acoperit ce s-a întâmplat decât să facă lumină.

Dar din ce se cunoaște, este foarte clar faptul că în perioada 16-22 decembrie oamenii au ieșit în stradă pentru a-și arăta nemulțumirea față de regimul comunist și au reușit alungarea dictatorului Ceaușescu. Într-o revoluție, ar fi fost firesc ca din rândul manifestanților să se aleagă reprezentanții noilor structuri de conducere ale statului.

Începând însă cu 22 decembrie, pentru a acapara puterea, grupul condus de Ion Iliescu a pus în scenă o lovitură de stat.

Normal, Ion Iliescu, care ocupase funcții de conducere în Partidul Comunist, care nu se remarcase deloc în manifestările de stradă, nu avea nicio legitimitate să conducă noua democrație, așa că a creat o isterie generală despre atacurile unor teroriști, ale unor formațiuni militare arabe etc.

Totul a fost posibil deoarece s-a pus în scenă un atac informațional masiv. Practic, armata era condusă prin diverși indivizi care spuneau la TVR că se întâmplă ceva grav într-un anumit loc, iar comandanții primeau ordin de la superiorii lor să trimită militari să atace așa numite grupuri de teroriști, care de multe ori erau tot soldați, de la alte unități.

Numărul incidentelor a crescut după 22 decembrie (fuga lui Ceaușescu din București), când s-au înregistrat de șapte ori mai mulți morți și răniți decât în perioada 16-21 decembrie.

Chiar dacă nu sunt dovezi clare că o țară străină ar fi fost implicată în evenimentele din 1989, este greu de explicat sutele de ținte false apărute pe radarele armatei, imediat după fuga lui Ceaușescu.

Trist este că armata a căzut în această capcană. Comandanții militari de top erau fie morți (Vasile Milea), fie dați la o parte (Victor Stănculescu), fie ținuți în celula politică de criză (Ștefan Gușă, Iulian Vlad). Cei din eșaloanele doi și trei n-au fost conduși, nu s-au coordonat între ei, iar unii, din neștiință sau exces de zel, au cauzat daune serioase în rândul civililor sau au distrus clădiri istorice importante, precum Biblioteca Națională.

Țin minte și acum cum am săpat tranșee la Sibiu să ne apărăm de o brigadă blindată arabă, fără să se întrebe nimeni cum au străbătut militarii respectivi spațiul terestru, naval sau aerian al unor țări care nu erau în conflict, precum Bulgaria, Grecia sau Turcia.

Eram trimiși să scotocim de teroriști diferite obiective, iar alții primeau ordin să elimine teroriștii din același loc. Așa am pățit la magazinul universal din Sibiu, pe care trebuia să-l scotocim de teroriști, în timp ce de la altă unitate militară fusese trimis un pluton să elimine teroriștii din interior, adică pe noi.

Norocul nostru că aceștia au tras de afară până au rămas fără muniție și așa am scăpat toți cu viață. Astfel de cazuri au fost numeroase și au cauzat numeroase victime.

În acea perioadă, armata a tras tone de muniții, dar nicio persoană nu a fost oficial acuzată până în momentul de față de comiterea unor acte de terorism. Toți cei prinși de către militari au fost eliberați, dar au fost judecați în schimb ofițeri care au coordonat paza anumitor sectoare.

Aproximativ un sfert dintre morți au fost militari: 260 din totalul de 1142. Aproape de zece ori mai mulți decât militarii căzuți în peste 20 de ani de participări la misiuni externe.

De atunci, în fiecare decembrie de întrebăm ce s-a întâmplat în 1989 și cum a fost posibil să moară atâția oameni tineri. Pentru a scăpa de acest sentiment de neputință care a acaparat societatea românească timp de 30 de ani, trebuie să începem cu începutul: justiția să facă cât mai repede lumină asupra evenimentelor din decembrie 1989, după care putem reseta societatea pe alte valori, pentru a putea merge mai departe.

 

Sursă foto: youtube.com

Lasă un răspuns