23 august, trădarea unui aliat devine sărbătoare națională: cât de greu le-a fost militarilor în acea zi

Acum 75 de ani, la 23 august 1944, Regele Mihai I a anunțat la radio Proclamaţia către Țară prin care România ieșea din alianţa cu puterile Axei şi intra în război de partea Naţiunilor Unite, în baza unui armistițiu care încă nu fusese semnat.

Li se cerea militarilor să înceteze lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite și îi îndemna să îi primească pe soldaţii acestor armate cu încredere.

A fost considerat un act politic benefic viitorului României, dar greu de aplicat de către militari, mai ales de cei care se aflau în prima linie, sau cei care erau integrați în mari unități germane.

Militarii au fost prinși între armata sovietică, care fusese anunțată de comandanții ei că armistițiul încă nu fusese semnat, și cea germană, fostul aliat care devenise inamic.

Armata Roşie a ocupat, până la jumătatea lunii septembrie 1944, cea mai mare parte a teritoriului naţional, Capitala şi principalele puncte strategice, iar potrivit datelor furnizate de Comisia Română pentru Aplicarea Armistiţiului, numărul militarilor români capturaţi de sovietici, după 23 august 1944, s-ar ridica la peste 150.000, mare parte dintre aceștia fiind tratați ca și prizonieri de război și deportați în Siberia.

Nici nemții nu au fost mai blânzi, după întoarcerea armelor au atacat unitățile române, până atunci aliate.

După abdicarea forțată a regelui Mihai I în data de 30 decembrie 1947, guvernul comunist a adoptat, din anul 1948, 23 august ca zi națională, denumită Ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România.

 

 

Sursă foto: youtube.com

One Comment

  1. BAJAN GHEORGHE

    Este poate primul motiv pentru care nemții ne privesc cu ostilitate iar rușii nu ne-au considerat beligeranți.

Lasă un răspuns