Ne lăudăm cu firimiturile primite de industria de apărare

Ne lăudăm cu firimiturile primite de industria de apărare. Mare laudă că s-a mai semnat un memorandum pentru mentenanța sistemelor de rachete Patriot. Până acum, Ministerul Apărării Naționale a semnat contracte de șase miliarde de euro, dar niciun element de tehnică nu va fi dezvoltat în România pentru a beneficia și industria noastră de armament.

Transferul tehnologic nu lipsește din mesajele politicienilor, dar până acum industria de apărare autohtonă s-a ales doar cu montarea sau mentenanța unor produse străine.

La Uzina Mecanică București sunt montate transportoarele Piranha, fără transfer de tehnologie și continuarea producției, doar se va asigura mentenanța pe viitor. La Romaero se va asigura mentenanța sistemelor de rachete Patriot și probabil la Aerostar Bacău mentenanța sistemelor de rachete HIMARS și a avioanelor F-16.

Nimic consistent nu rămâne în România după cheltuirea primelor șase miliarde de euro pe echipamente militare.

Am început să ne lăudăm cu industria noastră de armament în ultima vreme, chiar dacă ea primește doar firimituri din bugetul uriaș pentru investiții de la apărare.

Rheinmetall, care trebuia să dezvolte la Moreni un transportor amfibiu blindat, face acest lucru în Marea Britanie, împreună cu firma BAE Systems.

Ce ne lipsește nouă de nu putem pune o afacere în domeniul militar nici acum când avem fonduri destul de mari pentru achiziții militare?

În primul rând lipsește interesul politicienilor în dezvoltarea acestui domeniu destul de profitabil pentru alte țări. La acesta se adugă lipsa viziunii celor care lucrează în structurile subordonate Ministerului Economiei și răspund de industria de apărare: Direcția apărare, Romarm etc. Încă nu am văzut pe site-ul acestor instituții o strategie și un plan de relansare a industriei de armament, acum când sunt bani de investiții la apărare.

Soluții sunt multiple și se pot vedea la ce și cum fac ceilalți.

Cea mai la îndemână soluție este dezvoltarea unui produs autohton finanțat cu banii de la apărare. În acest fel, majoritatea guvernelor ajută industria națională de armament din țările lor. În momentul în care tu dai toți banii pe echipamentele altora, normal că nimeni nu va dezvolta la tine noi tehnologii.

MApN ar putea face licitație, de exemplu, pentru dezvoltarea unui prototip de transportor amfibiu blindat, cu un buget generos și cu siguranță că vor fi doritori să participe la acest proiect.

O armată fără o industrie națională de apărare în spate este expusă în cazul unui conflict riscurilor importurilor din alte țări. Un alt argument pentru o industrie de apărare funcțională este dat de costurile mari ale echipamentelor militare, care dacă ar fi produse în țară pot genera locuri de muncă și dezvoltarea comunităților.

Sunt convins că nu vom mai putea produce chiar toată gama de echipamente, dar se pot găsi domenii unde și România să producă și să exporte tehnică militară.

 

Sursă foto: gov.ro, semnarea Memorandumului de Înțelegere între Romaero S.A. București și Raytheon Company

 

Lasă un răspuns