Cât rezistă armata română în cazul unui atac?

Cât rezistă armata română? Ministrul apărării Gabriel Leș a declarat de curând că armata română rezistă până la intervenția forțelor NATO. Este de lăudat optimismul omului politic, dar să fim sinceri că, din poziția lui, nici nu putea oferi alt răspuns.

Este adevărat că în viitorul apropiat nu se întrevede nicio confruntare majoră la granițele noastre, iar cele mai mari pericole vin mai degrabă din interior.

Totuși, amenințările constante ale liderilor ruși cu atacuri asupra unor zone din România ne dau fiori, știind că în acest moment starea de înzestrare a armatei este una îngrijorătoare.

Dar să revenim la declarația ministrului. În acest moment, forțele NATO ar trebui să intervină în 28 de zile în ajutorul unui aliat atacat. Corpul de reacție rapidă NATO chiar s-a antrenat în anul 2017 când a fost dislocat pe teritoriul României în cadrul exercițiului Noble Jump.

Dar este el de ajuns? Cu siguranță nu, în cazul unei confruntări armate cu inamicul declarat al țărilor NATO din Europa, Federația Rusă.

Tocmai din această cauză, la ultimul Summit NATO, secretarul apărării american a venit cu ideea 30-30-30-30, adică țările NATO să poată desfășura 30 de batalioane, 30 de nave de luptă, 30 de escadroane de aviație în 30 de zile. Acest plan trebuie implementat până în 2020 și este necesar deoarece multe țări europene, printre care și România, nu dispun de forțe de reacție rapidă.

 

Și totuși, până la intervenția forțelor NATO, cât ar rezista armata română?

Forțele aeriene, cu cele câteva zeci de avioane și tot atâtea elicoptere de atac ar rezista probabil o zi. Ar mai lansa câteva zile rachete anti-aeriene, până la consumarea stocurilor sau distrugerea instalațiilor de lansare și a centrelor de comandă.

Cu toate acestea, avioanele aliate nu vor avea nevoie de 28 de zile să ne vină în ajutor, așa că este posibil ca acestea să ne sprijine chiar din primele zile ale confruntării.

Nici forțele navale nu ar rezista mai mult. Pentru apărarea litoralului, ele se bazează pe trei fregate și patru corvete. Toate foarte vechi și depășite tehnologic. Deoarece nici Bulgaria nu stă mai bine, singurul ajutor rapid pe mare ar putea veni din Turcia.

Așa că greul va reveni forțelor terestre, forțelor pentru operații speciale și regimentului de infanterie marină.

Toate aceste structuri au militari bine pregătiți, cu experiența războiului din Afganistan și ar putea opune o rezistență considerabilă.

Ele nu ar avea sprijin aerian, dar camuflarea și cunoașterea terenului le-ar oferi un avantaj. Tehnica de luptă este veche, dar a fost adusă în stare de operativitate în ultimii ani.

Din păcate, în lipsa unei industrii de apărare funcționale, nu se pot baza pe schimbarea transportoarelor și tancurilor distruse, deoarece nu are cine să construiască altele în loc. Nici cu aprovizionarea elementelor de muniții nu vor sta mai bine.

Este clar că în cazul unei invazii din est, armata nu va reuși să apere tot teritoriul, dar nici nu va capitula până la venirea aliaților în ajutor.

Ce este de făcut?

În primul rând trebuie deblocate programele de înzestrare. Suntem în luna aprilie și toate proiectele de anul trecut sunt blocate. Anul ăsta nici nu cred că se vor mai lansa alte achiziții.

Armata are nevoie de cele patru corvete noi, de instalații de lansare rachete moderne pe fregate, de încă 40 de avioane multirol, de transportoare blindate și tancuri noi.

Mai trebuie lăsate orgoliile deoparte pentru a se aproba dotarea forțelor terestre cu elicoptere de transport și atac. Acestea vor mări considerabil eficiența militarilor în viitoarele confruntări armate.

 

Sursă foto: facebook mapn

4 Comments

  1. gabriel irimia

    SA NE RASPUNDA FOSTUL SI ACTUALUL SEF AL STATULUI MAJOR GENERAL. CE ZICETI?

  2. gabriel irimia

    RASPUNSUL IL ASTEPTAM DE LA FOSTUL SAU ACTUALUL SEF AL STATULUI MAJOR GENERAL. IN NICI UN CAZ NU CRED IN TEORIA SISTEMICA SI NICI IN TEORIA: ”MASA IN TREI PICIOARE”!
    ;

    • In niciun caz seful SMAp nu este responsabil de cheltuirea banilor ministerului. E mai bine sa va informati inainte sa aruncati cu piatra. Ordonator principal de credite si responsabilul privind politica de achizitii in AR este ministrul, impreuna cu seful directiei inzestrare care i se subordoneaza direct. Seful SMAp nu are nicio responsabilitate pe linia achizitiilor in afara furnizarii crintelor operationale pentru tehnica achizitionata. In rest, caiete de sarcini, licitatii, proceduri, calificare particpanti si declararea castigatorilor, toate sunt in spatele ministrului prin seful inzestrarii. De aceea se petrec tot felul de magarii si scandaluri in urma implicarii politicului in treburile noastre.

  3. Pai este vorba de numar. din pacate nu am rezista nici in cazul unui atac din partea Ucrainei, care are de 8 ori mai multe efective ca noi. Din pacate nici fortele terestre nu au prea multa experienta. In Afganistan nu fac decat sa evite minele, masinile capcana si rachetele trase de la distanta. desppre tehnica militara nu mai vorbesc, daca ma refer aici doar la camioanele de transport si transportoarele blindate, care majoritatea sunt vechi si incapabile sa dezvolte viteze mai mari de 50..60km/h fara sa le fiarba motorul. Mai degraba o speranta ai fi din partea tehncii de lupta a ministerului de interne (jandarmerie, trupe speciale, trupe antitero), da ei se pot misca rapid, sunt antrenati si au fost pusi in situatii extreme de multe ori de manifestatiile in masa si gruparile interlope. Din pacate in armata trebuie reforme masive si multi bani investiti in tehnica de lupta.Doua lucruri ar trebui facute, constientizarea militarilor si testarea lor permanenta, pe bune nu doar pe hartie si marirea mobilitatii, ma refer aici la capacitate de transport in teren (camioane puternice pentru logistica si vehicule blindate usoare pentru transport militari) ambele categorii ar trebui sa poata dezvolta 80..90km/h pe teren accidentat si 140…180km/h pe astfalt. In felul asta am putea sustine macar un razboi de gherila, sa fim mobili si flexibili si sa pastram operationale unitati de lupta pana la sosirea de intariri din afara. Spre exemplu o forta rapida rusa ar putea ocupa dobrogea si baraganul, dar trupele noastre daca ar fi capabile sa se retraga in oltenia si carpati, ar putea conduce apoi o contraofensiva impreuna cu trupe aliate sosite pe axa Viena-budapesta-arad-caransebes apoi rasfirate pe Valea jiului/Valea cernei tismana/Dunare.

Lasă un răspuns