Pesta porcină africană, exploatată de propaganda rusă

Rusia nu a ratat criza prin care trece România referitoare la pesta porcină africană și a exploatat-o mediatic în propriul folos, aducând acuze Statelor Unite ale Americii, Uniunii Europene și migranților din Nordul Africii.  Propaganda rusă despre pesta porcină africană: bioterorism, creată în laboratoarele Pentagonului din R. Moldova, adusă de migranții din Nordul Africii, UE este principala beneficiară a nenorocirii fermierilor români.

 

Doar în lunile iulie-august 2018, au fost înregistrate aproximativ 70 de articole pe acest subiect în publicația Sputnik. Prin aceste articole, la început s-a creat o emoție puternică, de dezastru național, după care vina a fost orientată către SUA, care ar fi folosit laboratoare pentru răspândirea virusului și către Uniunea Europeană-principala beneficiară a tragediei care i-a lovit pe fermierii români.

 

Cum a acționat propaganda rusă

 

România nu a mai avut niciodată pestă porcină africană PPA, iar aceasta a ajuns în țara noastră, începând cu anul 2017, din Ucraina, via Georgia și Federația Rusă, conform OIE – World Animal Health Information.

Pe 27 iulie, în articolul Ipoteză şoc în scandalul anului: focarul de pestă porcină, provocat? ni se prezintă opinia unui lider de sindicat din industria alimentară care crede că PPA ar fi fost provocată.

Pe 3 august, în articolul Întrebare justă: Ce ţări câştigă dacă România își masacrează porcii? se lansează ideea că un astfel de virus ar fi putut ajunge, împreună cu alți patogeni periculoși pentru om (Salmonela, gripa aviară, rujeolă, boala vacii nebune), de migranți din Africa și Asia și chiar existența unor atacuri potenţial bioteroriste din partea acestora. 

Pe 4 august, în articolul Cine a semănat pesta porcină africană în România și Moldova, semnatarul, prezentat ca analist militar, induce ideea că Pentagonul a creat laboatoare în diferite țări din Comunitatea Statelor Independente, și subliniază că și în Republica Moldova, sub pretextul prevenirii riscurilor biologice, unde au apărut sute de incidente cu virusuri periculoase. În continuare, autorul face referire, fără nicio legătură, și la virusul de rujeolă care s-a manifestat în România și Ucraina.

Pe 22 august, în articolul Măcelul porcilor continuă. Fermierii au avut dreptate, România va fi „terminată” ni se prezintă opinia „fermierului” Dimitrie Muscă de la Curtici, județul Arad, care ar fi spus că România este „rezolvată”, adică „terminată” și concluziona că „Europa şi-a atins ţelul pentru că există destulă carne de porc, iar noi suntem o bună piaţă de desfacere pentru ei”.

A doua zi, pe 23 august 2018, în articolul E deja panică. „Bioterorism, vor muri 500.000 de porci, prețurile explodează”, se aduce în discuție ipoteza unui bioterorism și se prezintă un sondaj în care nouă din 10 consumatori consideră că PPA este un act de bioterorism și șapte din 10 cred că epizootia ar trebui gestionată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Pe 29 august 2018, în articolul Verdict dur: „O țară în carantină, cu porci bolnavi de pestă și oameni bolnavi de ură!”, i se ia un interviu unei persoane – Constantin Gheorghe, care „afirmă”: „Cineva sugera că am putea sfârși ca un protectorat americano-israelian — totul este să nu fim confundați cu Gaza…”.

În articolul Cifra care dă fiori. Câți porci a pierdut România cu adevărat, din 14 septembrie 2018, ni se induce ideea că România a pierdut în 17 luni aproape 600.000 de porci, sau 13% din efectivele totale, de la data de 1 mai 2017, chiar dacă în comunicatele oficiale numărul era la jumătate.

 

Reacția României la criza PPA: comunicare defectuoasă, conflict, politizare

 

Din păcate, reacția oficială în cazul pestei porcine a fost una total neprofesionistă. Comunicarea a fost una dezastruoasă, în locul unui specialist, cum este Raed Arafat în urgențe civile, a fost ales comunicator o persoană politică, cu vădite probleme de exprimare, conflictual și care mai avusese declarații controversate.

Rezultatul a fost unul previzibil, populația nu a luat în serios de la început consecințele acestei situații, a făcut mai degrabă glume la adresa ministrului, presa relatând gafele continue ale omului politic. Nu au fost comunicate clar încă de la început și nu au fost înțelese regulile de bază în prevenirea răspândirii epidemiei și nici a izolării focarelor, așa că România a ajuns să fie cea mai afectată țară, ultima comunicare oficială, din luna februarie 2019, arătând că aproximativ 20 de județe sunt încă afectate, iar peste 360.000 de porci au fost sacrificați.

În lipsa rezultatelor, ministrul Daea a declarat că țara noastră nu poate face față epidemiei pentru că nu are speciliști, punându-l în conflict chiar cu cei care puteau găsi soluții, Colegiului Medicilor Veterinari din România, care au și ripostat la această afirmație.

Într-o țară scindată de lupte interne interminabile, era de așteptat ca și criza PPA să fie politizată. Au fost lansate acuzații între guvernele din 2016 și 2017 că nu au fost luate măsuri de prevenire, s-a mai vehiculat ideea că în județul Teleorman nu au fost declarate cazurile până nu au fost vânduți porcii de la ferma liderului PSD, Liviu Dragnea, precum și faptul că patronul unei firme de dezinfectanți ar fi rudă cu acesta.

Președintele Iohannis a ieșit și el la atac acuzând guvernarea că se concentrează mai mult pe lupta anti-corupție și a uitat de PPA.

 

PPA poate fi un instrument de război hibrid?

Orice criză poate fi folosită de adversarii țării pentru a-și atinge diferite obiective. În cazul de față este clar că obiectivele oficialilor de la Moscova au fost să genereze publicului român sentimente anti-americane și anti-UE.

De regulă, orice bâlbâieli în reducerea efectelor unei crize și în comunicarea publică despre criza respectivă sunt exploatate.

 

Pe iubitorii de teorii conspiraționiste, îi și invit să studeieze traiectul PPE prin Europa și să constate singuri modul de propagare (informații oficiale se găsesc în baza de date a OIE – World Animal Health Information). O situație pe scurt mai jos:

 

Deși în România virusul nu a fost prezent niciodată, în vecinătate, primele focare de PPA au fost înregistrate în 1977 în fosta URSS, virusul fiind identificat în Odessa. Aici, au murit sau au fost sacrificați în total 360.500 de porci, adică 30,5% din numărul total de suine din regiune. În zonele cu risc (în principal, într-o rază de 20-30 km de la focarul epizootic) au fost uciși 206.750 porci în abatoare. Informațiile despre focarele de PPA apărute în 1977 au fost ținute secrete de autoritățile sovietice, deoarece în acel an se sărbătoreau 60 de ani de la Marea Revoluție din Octombrie.

După 30 de ani, în 2007, boala a fost identificată în Georgia în apropiere de portul Poti de la Marea Neagră. Acest focar a fost, conform specialiștilor, singura sursă de PPA ulterioare din Europa. Boala a fost raportată la OIE la 5 iunie 2007.

În următorii ani, boala s-a răspândit prin Rusia progresiv spre vest, ajungând în Ucraina (2012), Belarus (2013), în țările baltice (Lituania, Letonia și Estonia, 2014), Polonia (2014), R. Moldova (2016), România (2017), Republica Cehă (2017), Ungaria (2018), Bulgaria (2018) și Belgia (2018).

Federația Rusă a declarat primul focar de PPA în noiembrie 2007, de-a lungul graniței cu Georgia. Din acest focar boala s-a propagat spre statele UE și Ucraina.

În Ucraina, primul caz al bolii a fost depistat în regiunea Zaporojie în iulie 2012, sursa fiind cel mai probabil oamenii, nu mistreții, focarul fiind găsit la o distanță considerabilă de zona de răspândire a bolii în Rusia. Cel de-al doilea focar a fost observat abia în 2014 la un mistreț în regiunea Lugansk din nord-estul Ucrainei, găsit mort pe malul unui râu lângă granița cu F. Rusă.

Pe 24 ianuarie 2014, genotipul II al virusului PPA care circula în Europa de Est a pătruns pe teritoriul UE în Lituania. Primele două cazuri de boală au fost identificate la mistreți, la 40 km de la granița cu Belarus. În iulie 2014, au fost identificate două noi focare în zone situate la 160-180 km față de cazurile anterioare. Ambele focare au apărut la porcii domestici, virusul fiind introdus prin activități umane.

Polonia a fost a doua țară din UE care a declarat un caz de PPA pe 14 februarie 2014. Au fost identificați mistreți morți la granița cu Belarus. Autoritățile poloneze au acționat eficient, de la jumătatea lunii februarie până la mijlocul lunii aprilie 2014 au căutat în mod activ virusul, prelevând probe și testând 1.033 de eșantioane de la porcii domestici și 2.868 de eșantioane de la mistreți, toate fiind negative, reușind să țină sub control virusul.

În Letonia, la 26 iunie 2014, în partea de sud a țării, în apropierea graniței cu Belarus, au fost identificați trei mistreți morți, care au fost testați pozitiv pentru PPA. În ziua următoare, primul caz a fost confirmat la porcii domestici într-o gospodărie cu trei porci. Boala s-a răspândit rapid și în partea centrală a țării și în regiunile limitrofe cu F. Rusă. Până în 2017 pe o suprafață de aproape 70% din teritoriul total al țării afost identificată PPA.

Estonia a fost a patra țară din UE în care a fost stabilită prezența PPA. În septembrie 2014, un pui de mistreț a fost găsit mort și testat pozitiv pentru PPA, la șase km de frontiera cu Letonia. La cinci zile după aceea, un mistreț mort a fost găsit la 25 km de focarul anterior și a fost testat pozitiv pentru virusul PPA. În aceeași lună, un alt mistreț a fost găsit mort și testat pozitiv, la 220 km față de cazul precedent. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), într-o publicație științifică din 2017, a considerat că există patru grupuri de focare de PPA în Estonia, inclusiv un grup cu două cazuri la mistreții din insula Saaremaa, unde infecția este atribuită omului.

În România, ANSVSA a raportat la OIE și Comisia Europeană principalele probleme și măsuri adoptate privind PPA și a efectuat în 2012, 2013, 2014 și 2016 analize a riscului de pătrundere a pestei porcine africane în România.

Pentru instruirea administraţiei judeţene cu rol în controlul bolilor ANSVSA, în colaborare cu structurile subordonate judeţene, a organizat, în perioada 2013-2014, două exerciţii naţionale de simulare.

Primele focare de PPA în România au fost confirmate la 31 iulie și 1 august 2017 la periferia orașului Satu Mare. Centrul Local de Combatere a Bolilor Satu Mare împreună cu DSVSA Satu Mare au intervenit prompt și au stins focarul.

La peste un an, în iunie 2018, România a început să se confrunte cu o epidemie fără precedent de PPA în exploatațiile neprofesionale din județul Tulcea, de unde s-a răspândit în toată țara cu efectele prezentate în mass-media.

 

Indiferent dacă specialiștii români au reacționat corect sau nu, o concluzie este evidentă: propaganda rusă și instrumentele sale de putere dispun de o rețea complexă de monitorizare, analiză și producție a fake news. Aceasta valorifică orice vulnerabilitate din spațiul public românesc și european pentru a derula acțiuni consecvente ideilor promovate în stategia de securitate a Rusiei ale căror efecte asupra securității naționale vor fi vizibile în timp.

Soluția la acest gen de agresiuni? Educație și comunicare, în sensul decelării între senzațional și real!

 

Sursa foto: protv.ro

Lasă un răspuns