Rusia se pregătește de război. Cine urmează?

Rusia a devenit un stat militarizat agresor chiar sub nasul Occidentului. Doar în perioada 2010-2017, a dotat forțele armate cu peste 400 de aeronave, 16 nave de suprafață și 10 submarine. Cu toate aceste îmbunătățiri remarcabile, proiecția forței este încă limitată, cele mai vulnerabile state rămân cele din estul Europei.

 

Trei războaie în 10 ani

După războiul cu Georgia din 2008, Federația Rusă a demarat, în anul 2010, un ambițios plan de modernizare a forțelor armate, având ca principale obiective achizițiile de echipamente militare și creșterea stării de operativitate a unităților.

Niciun oficial rus nu a explicat serios de ce e necesară această înarmare accelerată, în condițiile lipsei unui inamic declarat, iar cancelariile occidentale s-au trezit la realitate doar după agresiunea împotriva Ucrainei, din anul 2014, când au conștientizat pericolul care vine de la est și au trecut la contramăsuri.

Chiar dacă au fost servicii de informații care au transmis rapoarte îngrijorătoare despre iminența agresiunii din partea Federației Ruse, reprezentanții guvernelor occidentale erau prea hipnotizați de șarmul lui Putin să vadă tragedia ce i se pregătește poporului ucrainean.

Din 2015, Federația Rusă a intervenit și în războiul din Siria și vedem acum cu ce rezultate. Regimul lui Bashar al-Assad rămâne la putere, împotriva voinței majorității populației, iar un nou conflict poate reizbucni oricând în lipsa unor alegeri libere.

Rusia se înarmează în ritm alert

Armata rusă are aproape un milion de persoane, a reușit să-și eficientizeze structurile militare și a crescut numărul militarilor profesioniști la peste 360.000. La aceștia se adaugă 270.000 de subofițeri și ofițeri și tot atâția militari în termen.

Dar, marea ambiție a oficialilor ruși a fost înnoirea echipamentelor militare. În anul 2018, ministrul apărării a declarat că procentul de dotare a armatei ruse cu armament modern depășește 60 la sută, iar până în 2019 va fi de 67 la sută.

Ca să vă dați seama de amploarea acestei înarmări, în studiul ”Russian Military Reforms from Georgia to Syria” realizat în anul 2018 de Anton Lavrov pentru Center for Strategic and International Studies, se arată că numai în anul 2017 au fost achiziționate peste 50.000 de echipamente de comunicații, comandă și control de nivel strategic, operațional și tactic.

Un alt sector unde rușii au făcut investiții semnificative a fost cel al dronelor, cumpărând peste 2.000 de aparate ușoare. La fiecare brigadă există o companie de avioane fără pilot de nivel tactic, putând să monitorizeze spațiul aerian pe o rază de 120 de kilometri.

Armata rusă, doar în perioada 2010-2017 a dotat forțele aeriene cu peste 400 de aeronave, majoritatea fiind: Su-30SM, Su-34, Su-35S și Yak-130, în timp ce forțele navale au primit 16 nave de suprafață și 10 submarine, se arată în același studiu.

Și forțele terestre sunt în proces de dotare cu noi tancuri, transportoare amfibii și piese de artilerie autopropulsate.

La acestea se adaugă sistemele de rachete de diferite tipuri și cei peste 90 de sateliți militari.

Parada forțelor ruse de Ziua națională, sursa foto: youtube.com

Statele din estul Europei, cele mai vulnerabile

Unde va instrumenta regimul lui Putin o nouă criză este greu de estimat, politica recentă a Rusiei fiind una destul de impredictibilă, dar după războiul informațional declanșat împotriva statelor din estul Europei, e clar că acestea au devenit o țintă.

Toate aceste capabilități militare, dezvoltate în ultimii ani, fac din Federația Rusă o forță regională redutabilă, dar numărul mic de nave moderne de desant, de avioane de transport strategic, de portavioane și de baze militare în străinătate, reduc substanțial proiecția forței pe distanțe mari.

Poate tocmai din această cauză, liderii statelor din vestul Europei nu reacționează ferm și unitar împotriva acținilor agresive ale Rusiei, știind că securitatea țărilor lor nu este afectată, și mai degrabă sunt concentrați pe relațiile economice bune cu Rusia decît pe securitatea țărilor de pe granița de est a Alianței Nord-Atlantice.

România, fiind poziționată în estul Alianței Nord-Atlantice, cu interese economice în Marea Neagră, ar trebui să fie îngrijorată de aceste măsuri de înarmare ale vecinului din est și să-și modernizeze în ritm mult mai rapid și coerent capacitățile militare de apărare.

Lasă un răspuns