Soldați în termen sau cu contract?

Deoarece sunt foarte multe comentarii și chiar sondaje pe tema reintroducerii serviciului militar obligatoriu și pe timp de pace, este necesar să vedem împreună care ar fi avantajele și lipsurile unei astfel de decizii.

 

Ne-a luat 10 ani să trecem la rezerviști voluntari

În primul rând, trebuie plecat de la faptul că în România serviciul militar obligatoriu nu a fost desființat, ci doar suspendat, din anul 2007. Din păcate, ne-a luat 10 ani să ne gândim cum să-i pregătim militar pe civili înainte de un eventual război și de abia din anul 2017 a fost lansat proiectul rezerviștilor voluntari.

Ideal ar fi fost ca programul rezervistilor voluntari să fi fost lansat chiar din anul 2007 și atunci nu am mai fi avut problemele de astăzi în recrutarea militarilor rezerviști voluntari. De regulă, când desființezi ceva trebuie să și pui altceva în loc, dar asta n-a funcționat și la noi.

Pe de altă parte, reintroducerea serviciului militar obligatoriu ar crea confuzie în rândul tinerilor și ar adânci și mai mult problema lipsei de personal specializat dacă s-ar crea centre de pregătire sau unități militare mixte.

 

Motivarea profesiei de militar

Chiar dacă sunt numeroase poziții libere în unitățile militare, în același timp sunt și mulți doritori să îmbrace haina militară și atunci se naște, firesc, întrebarea dacă nu cumva în ultimii ani a fost și o problemă de recrutare a militarilor.

În plus, dacă vrei soldați profesioniști, ar trebui motivată mai bine această profesie prin pachete salariale bune și tehnică performantă.

Nimeni nu vine în armată să se antreneze pe același transportor sau avion pe care a executat serviciul militar și tatăl lui, având un salariu minim pe economie cu o creștere maximă până la nivelul de păpușar – poziție salarială echivalentă cu a șefului SMAp.

 

Rușii reduc numărul militarilor în termen

De ce eu nu cred că serviciul militar ar trebui să fie reintrodus? În primul rând pentru simplul fapt că pe militarii în termen nu îi folosești la operații militare. Unitățile cu militari în termen nu au puterea și nici coeziunea uneia formată din militari profesioniști.

Până și un stat militarizat ca Federația Rusă are în legislație interzicerea folosirii militarilor în termen în operații externe.

Tocmai din această cauză, după războiul din Georgia, oficialii ruși au mărit constant numărul militarilor cu contract, acesta crescând de la 180.000 în 2008, la aproape 400.000 în anul 2018, în timp ce numărul militarilor în termen a scăzut de la 450.000 la 270.000.

 

Tendința este către structuri înalt profesionalizate

În zilele noastre, eforturile de transformare ale armatelor tind către structurile înalt profesionalizate, cu echipamente tot mai avansate tehnologic, care să fie gata de desfășurare într-un teatru de operații și  îndeplinirea unei misiuni într-un timp foarte scurt.

Printre puținele țari democratice care foloseasc militari în termen și în operații militare este Israelul, care, la o populație mică, de aproximativ nouă milioane de locuitori, este nevoită să dețină o armată de peste 150.000 de oameni din cauza situației de securitate cu vecinii. Între aceștia, are aproximativ 30.000 de militari profesioniști, iar restul de 120.000 (jumătate femei, jumătate bărbați) sunt militari în termen.

Revenirea la militari în termen și în România, în acest mediu de securitate volatil, ar trebui să urmeze modelul israelian, dar e aproape imposibil de închipuit așa ceva la noi, în special din lipsa unei educații de securitate a poporului român.

 

Problema noastră principală rămâne dotarea necorespunzătoare, în special în domeniile aerian și naval, iar când mijloacele tehnice sunt depășite, chiar nu mai contează numărul de soldați.

Lasă un răspuns