România nu este pregătită să facă față războiului mediatic al Rusiei

România nu este pregătită să facă față războiului mediatic al Rusiei. Este o țară dezbinată, cu o parte însemnată a populației fără o educație solidă, fără un ideal puternic sau un proiect de țară care să-i unească pe toți românii.

Bâlbâielile din guvernările ultimelor decenii și infrastructura țării în prag de colaps au dat frâu liber nostalgiilor comuniste. Toate nemulțumirile populației, la care se adaugă temerile legate de migrație, terorism, înstrăinarea resurselor, sărăcie etc. sunt contabilizate și exploatate de propaganda ostilă a rușilor.

 O societate dezbinată, cu o presă dezbinată, este ușor de manipulat

Două știri, cumva banale, apărute la sfârșitul anului trecut, au arătat că românii nu au anticorpii necesari pentru a face față războiului mediatic rus și că perseverența propagandei din est din ultimii ani începe să dea roade.

Știrile cu pricina sunt: numirea de către filiala Sputnik Moldova a omului anului în persoana premierului român și faptul că românii apreciază, în cadrul unui sondaj, că cel mai bun șef de stat din ultimul secol este Nicolae Ceaușescu.

 

 

 

 

 

Din păcate, majoritatea reprezentanților media, în special cei care se declară pro-europeni, au retransmis știrea cu omul anului fără a face o minimă cercetare sau analiză.

Puțini au arătat că de fapt era vorba de o propunere pentru un sondaj și nimeni nu a atras atenția că niște corespondenți de la o agenție străină (Sputnik), dintr-o țară străină (Republica Moldova),  nu au relevanța de a stabili omul anului din România. Pentru a înțelege grozăvia, închipuiți-vă corespondenții de la Agerpres și Radio România Actualități din Chișinău că ar stabili persoana anului de la Moscova.

Singurii care au avut de câștigat din rostogolirea și viralizarea acestei știri au fost chiar corespondenții de la Sputnik. Prin această acțiune, ei s-au făcut cunoscuți chiar publicului pro-european unde informațiile lor, de regulă, nu ajungeau.

Nimeni nu a spus că acești corespondenți, care fac astfel de evaluări, sunt aceeași care susțin că limba moldovenescă e diferită de română, iar Moldova ar trebui să se unească cu Republica Moldova. Și mai grav este că știrea apare pe aceeași pagină cu altele, precum: „2018 – un an al Apocalipsei românești, nu al Centenarului!”, unde Apocalipsa ar fi o aberație cu multe capete hămesite, numită combinația euro-atlantică, adică UE și NATO, sau „Scenariu-șoc: destrămarea Zonei Euro în 2019”.

Referitor la a doua știre, prin care eram anunțați că Ceaușescu este cel mai iubit conducător, aceasta demonstrează că propaganda constantă care amplifică nemulțumirile și temerile zilnice ale populație, pe fondul unei guvernări ineficiente în dezvoltarea infrastructurii, a lipsei locurilor de muncă în zone defavorizate și a serviciilor medicale precare pentru familiile cu venituri modeste, împinge o parte a populației să se refugiaze în nostalgii trecute, din dorința unui trai sigur.

 

 

Cum s-a ajuns aici

După anexarea ilegală a Crimeei, rușii au început și o campanie mediatică ofensivă. Și-au dezvoltat o platformă multimedia uriașă, Sputnik , o agenție de presă și radio cu filiale în zeci de țări ale lumii, cu un site în peste 30 de limbi, emisie radio în 130 de orașe din 42 de țări. La aceasta se adaugă miile de conturi false din rețelele sociale și agenții de influență convinși sau plătiți care fac o propagandă continuă în defavoarea țărilor vizate.

Rezultatul acestei campanii intense și continue dusă împotriva democrațiilor europene începe să dea roade și, mai nou, societățile europene au început să conștientizeze pericolul și au trecut la măsuri timide de contracarare.

Anexarea Crimeei a forțat țările NATO să se mobilizeze și să reconfigureze forțele militare pe flancul estic, dar, din păcate, nu s-au putut lua măsuri pentru a contracara și propaganda și războiul informațional decât mult mai târziu și mult mai firav.

În România, situația este și mai critică. Politicienii români și-au dat seama în ceasul al doisprezecelea că armata are echipamentele militare învechite într-o proporție periculoasă și au început alocări bugetare pentru achiziția de armament, dar nu au făcut un front comun pentru valorile democratice euro-atlantice, iar mesajul public al multora dintre ei este mai degrabă anti-european.

Chiar dacă vom avea armament modern, românii trebuie să aibă și un ideal comun pentru a face front comun în interesul țării.

 

Ce vor agenții de influență ruși

Este limpede că intențiile pe termen scurt ale Federației Ruse nu sunt invadarea unei țări NATO, ci, așa cum arată chiar liderii ei, acestea sunt, mai degrabă, compromiterea unității euro-atlantice, desființarea NATO sau slăbirea până la a deveni ineficientă, creșterea naționalismului și destrămarea Uniunii Europene și deteriorarea relațiilor trans-atlantice.

Dacă s-ar realiza toate astea, atunci multe țări din Europa ar rămâne vulnerabile și ar fi o formalitate trecerea lor sub influență rusă. Unele chiar ar cere o așa zisă protecție din partea Federației Ruse.

Așa că agenții de influență ruși s-au pornit de câțiva ani să-și intensifice operațiile informaționale, inclusiv prin campanii media, iar în lipsa unor măsuri ferme din partea statelor afectate, acestea au dat rezultate bune pentru ei, dar îngrijorătoare pentru țările democratice de pe cele două maluri ale Atlanticului.

 

 

Cum acționează

Până acum, rușii au fost demascați că au acționat pentru ieșirea Marii Britanii din UE, au intervenit în alegerile prezidențiale din SUA, că sprijină guvernele, partidele și mișcările anti-europene și anti-NATO.

Cum acționează specialiștii ruși? În primul rând, ei folosesc nemulțumirile și temerile oamenilor din țările țintă, precum migrația, terorismul, pierderea identității naționale, sărăcirea, pierderea locurilor de muncă, pierderea locuinței, pierderea resurselor, creșterea ratelor la bănci și a taxelor, creșterea poluării etc. pentru a crea un curent puternic pro naționalism și izolare, după care arată știri sau glume cu salvatorul lumii, Putin, care luptă împotriva acestor amenințări.

Își promovează susținătorii din țările țintă și își atacă virulent opozanții pentru a trezi emoții favorabile intențiilor Rusiei în rândul publicului.

 

 

 

 

Fac acest lucru constant, după rețeta picăturii chinezești, prin știri false care susțin mișcările naționaliste și anti-UE, propagate prin mii de conturi false pe rețelele de socializare și prin agenți de influență din mediile informaționale din țările respective, plătiți prin diverse metode.

 

Cum combatem războiul mediatic

Pentru contracararea acestor atacuri, nu este de ajuns să înființezi structuri NATO de luptă, trebuie mult mai mult. În primul rând trebuie conștientizate consecințele nefaste ale acestor operații informaționale pe termen lung, formarea unui front comun al tuturor actorilor societății: politicieni, jurnaliști, instituții, oameni de cultură etc pentru a transmite mesaje coerente împotriva acestor campanii și, nu în ultimă măsură, educarea celor la care ajung aceste știri.

Educația trebuie să înceapă din școli, unde tinerii trebuie să fie familiarizați cu știrile false de pe internet și modalitățile de recunoaștere a acestora și să continue prin cei care transmit știri: jurnaliști, bloggeri, politicieni, oameni de cultură, influenceri etc.

Este un proces care necesită timp, coeziune și multă muncă, dar este singurul care va face posibilă lupta eficientă pe acest nou front deschis de revoluția comunicării.

Lasă un răspuns