ANALIZĂ | România cumpără rachete de peste șapte miliarde euro

Din cele opt programe de înzestrare esențiale ale armatei aprobate de Parlament în anul 2017, patru sunt pentru diferite sisteme de rachete, în valoare de peste șapte miliarde de euro. O sumă considerabilă și înainte să vă gândiți ce s-ar putea face cu banii respectivi, mai bine să vedem ce vor face militarii noștri cu aceste echipamente, când le vor avea.

Vedeta și cel mai mediatizat sistem este Patriot

România achiziționează șapte sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) – PATRIOT, în valoare totală de circa 4 miliarde euro. Este prima dată când România va avea sisteme performante anti-aeriene cu bătaie mare și reprezintă un element esențial în descurajarea unui potențial inamic.

Patru sisteme vor fi destinate înzestrării Statului Major al Forțelor Aeriene și trei sisteme destinate înzestrării Statului Major al Forțelor Terestre, primul sistem urmând a fi operațional din anul 2020. Mai trebuie adăugat că 15 state au în dotare aceste rachete.

De pe site-ul firmei producătoare, Raytheon, aflăm că acest sistem este format, în principal, din radare, centru de comandă și diferiți interceptori – rachete care detectează, identifică și distrug aeronave, diferite tipuri de rachete de croazieră și balistice, drone etc.

Pentru a înlătura orice confuzie, trebuie subliniat faptul că sistemul patriot detectează doar ținte aeriene și este folosit doar în operații militare defensive.

Rachetele Patriot s-au remarcat în timpul Războiului din Golf, din 1991, când au fost folosite împotriva rachetelor irakiene Scud, iar ultima lor reușită a fost în această vară, cînd israelienii au lansat două rachete și au doborât un avion sirian, de construcție rusească, Suhoi Su-24.

Având o rază de acțiune de aproximativ 70 de km, sistemul Patriot este o armă redutabilă în apărarea spațiului aerian, împreună cu avioanele de vânătoare.

SHORAD și VSHORAD

Tot la capitolul apărare anti-aeriană, MApN vrea să cumpere și 21 de sisteme de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă (SHORAD și VSHORAD) în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro.

Acestea sunt necesare pentru a intra în dotarea armatei cât mai curând și a înlocui rachetele de proveniență sovietică existente.

Pe lângă rachetele ex-sovietice, Kub și Volhov, care nu mai sperie niciun pilot de pe un avion modern, Forțele Armate au în dotare la acest moment Sisteme de rachete sol-aer cu bătaie medie HAWK (denumire provenită din acronimul Homing All the Way Killer), cu o bătaie de maxim 40 de km, care au fost operaționalizate după mulți ani de la achiziție și sunt în acest moment principalul mijloc de apărare anti-aerian.

Rachete sol-sol

După ce în anii 90 s-a renunțat la rachetele sol-sol, România achiziționează trei sisteme de rachete sol-sol HIMARS cu câte 18 instalaţii de lansare fiecare, în valoare de peste 1 miliard de euro.

Sistemul HIMARS

Lansatorul de rachete HIMARS poate folosi diferite tipuri de muniție ghidată, bătaia maximă ajungând la aproximativ 400 de km. Sistemul este dezvoltat de SUA, Marea Britanie, Italia, Franța și Germania.

Forțele terestre române au acum în dotare un aruncător de proiectile reactive, cu o bătaie maximă de 40 km, dezvoltat de către firma Aerostar Bacău cu două alte firme din Israel, care a avut la bază aruncătorul APRA-40, o variantă locală a sistemului sovietic BM-21 GRAD.

Până în anii 90, România a mai avut două tipuri de rachete sovietice, tactice (rază de aproximativ 80 de km) și operativ-tactice (rază de aproximativ 400 de km). Acestea nu erau ghidate, neavând o precizie foarte mare și se lansau după calcule complicate făcute de militari. La vremea respectivă s-a vehiculat informația că renunțarea la acest tip de armament ar fi fost o condiție pentru accederea noastră la NATO, fapt greu de crezut acum. Mai credibil a fost faptul că rachetele tactice au fost epuizate și nu existau fonduri și nici voință politică pentru achiziția altora de la ruși, iar pentru cele operativ-tactice nu aveam infrastructura adecvată, deoarece tragerile cu rachete reale se făceau doar în poligoane din spațiul ex-sovietic.

Apărarea litoralului Mării Negre

Pentru apărarea litoralului, MApN dorește să cumpere trei sisteme de instalații mobile de lansare rachete antinavă, în valoare de 0,2 miliarde euro. Nu se cunosc multe detalii despre posibilele tipuri de instalații, deoarece probabil se va aștepta finalizarea procedurilor de achiziție a celor patru corvete și de modernizare a fregatelor pentru a se cumpăra același tip de sisteme de rachete cu cele montate pe nave, sau cel puțin unele compatibile. Costul sistemelor de rachete de pe nave intră în valoarea totală a acestora, achiziția celor patru corvete fiind estimată la aproximativ 1,5 miliarde euro, iar în acest preț ar putea intra și modernizarea celor două fregate.

În momentul actual, Forţele Navale române au în înzestrare un sistem de patru instalaţii mobile de lansare cu o vechime de peste 30 de ani, de provenienţă ex-sovietică, care sunt depăşite din punct de vedere operaţional şi tehnic.

Și achiziția de rachete nu se termină aici, deoarece mai sus au fost detaliate doar acele sisteme care depășesc 200 de milioane de euro și pentru care, conform legislației, s-a cerut aprobarea Parlamentului.

Față de aceste rachete, mai sunt și altele, mai ieftine și cu bătaie mai mică, cum ar fi cele aer-aer, sau aer-sol, montate pe aeronavele de luptă și cele antitanc.

Referitor la al doilea produs, în acest an MApN a achiziționat sisteme de rachete antitanc portabile de tipul Spike pentru circa 21 de milioane de lei.

Lasă un răspuns