America, Europa, NATO şi Articolul 5

A trecut şi mult aşteptata vizită a noului preşedinte american la NATO. Rezultatele? Ar fi foarte multe de spus, dar aş aborda situaţia din două unghiuri: viziunea aliaţilor europeni şi gândirea administraţiei Trump despre NATO. Există multe elemente comune între cele două abordări , dar în ultima perioadă au ieşit  în evidenţă diferenţele. 

Covorul albastru

Preşedintele Donald Trump a intrat în sediul NATO pe o intrare separată de cea pe care au folosit-o ceilalţi 27 de lideri, cel mai probabil din motive de securitate.  A fost întâmpinat de Secretarul General al Alianţei care l-a însoţit pe culoarele lungi ale noului cartier general, până în sala  unde avea loc prima întâlnire. Preşedintele Americii s-a salutat cu ceilalţi lideri, inclusiv cu preşedintele Klaus Iohannis. Unele interacţiuni au fost mai reci, altele mai calde. Am remarcat o strângere puternică de mână, un zâmbet larg adresat ministrului de externe britanic, Boris Johnson. Nu a fost Donald Trump cel care a ajuns ultimul la întâlnirea NATO de la Bruxelles.

Cu doar câteva minute înainte de primul eveniment oficial, Emmanuel Macron, noul preşedinte al Franţei, şi-a făcut apariţia pe covorul albastru de la intrarea principală. Concidenţă sau nu, pe acelaşi covor albastru, dar din sens invers, veneau toţi ceilalţi 27 de lideri. Emmanuel Macron s-a apropiat de grup , a sărutat-o pe obraz pe Angela Merkel, a dat mâna cu Jens Stoltenberg şi cu premierul Belgiei, apoi a urmat încă o strângere de mână puternică cu Donald Trump şi …un zâmbet.

Diferenţe de discurs 

Înâlnirea şefilor de stat şi de guvern a avut  un sigur moment cu un discurs public susţinut de Donald Trump. A fost vorba despre inaugurarea a două monumente: o bucată din Zidul Berlinului şi o bucată dintr-o clădire distrusă după atacurile teroriste din 9 septembrie 2001 (9/11).

Un eveniment special, cu o simbolistică aparte. Angela Merkel şi Donald Trump au avut  discursuri scurte.  Acesta a fost momentul în care liderii NATO au aşteptat să audă de la preşedintele american un angajament ferm faţă de Articolul 5 din tratatul fondator. Toţi pentru unul şi unul pentru toţi. În discursul lui Donald Trump nu s-a regăsit o exprimare directă în acest sens. Însă, a vorbit despre întărirea NATO prin alocarea suplimentară de fonduri.  „23 dintre cele 28 de state membre încă nu plătesc ceea ce ar trebui să plătească pentru apărarea lor. Asta nu este corect pentru plătitorii de taxe din Statele Unite. Multe dintre aceste naţiuni datorează sume uriaşe de bani din anii trecuţi şi nu au plătit în anii trecuţi. În ultimii opt ani, Statele Unite au cheltuit pentru apărare mai mult decât toţi ceilalţi aliaţi la un loc. Dacă toţi aliaţii ar fi cheltuit anul trecut doar 2{9eeaab45891d66ac1596fa4f47854da602f20d436b51200b35da90fecc6de246} din PIB pentru apărare, am fi avut 119 de miliarde de dolari pentru apărare noastră comună”, a spus preşedintele american. În tot acest timp, pe feţele liderilor europeni se puteau observa grimase care nu îi arătau într-o postură prea confortabilă. Pe fond, ceea ce spune liderul de la Casa Albă este corect. Până în 2014, aproape toţi aliaţii au tăiat din banii pentru apărare. Tot în 2014, la summitul din Ţara Galilor, s-au angajat să crească bugetele apărării până la doi la sută din PIB. Astăzi, în 2017, doar cinci ţări au atins această ţintă. Inaugurarea monumentului dedicat 9/11 încearcă să reamintească de ziua  când a fost invocat pentru prima dată Articolul 5.  În discursul său, Donald Trump a avut o singură frază care să trimită spre unitate: ” Nu ne vom părăsi niciodată prietenii care ne-au stat alături. Nu vom renuţa la determinarea noastră de a înfrânge terorismul şi de avea parte de securitate, pace şi prosperitate. ”

Angela Merkel a spus la inauguarea monumentului care reaminteşte de zidul Berlinului că: „Alianţa noastră este unită în conştientizarea importanţei de a insista pe ideea de libertate, că vom rămâne uniţi în credinţa că nu izolarea şi ridicarea de ziduri ne fac să avem succes, ci o societate deschisă care împărtăşeşte aceleaşi valori. (…) Vom continua să fim o alianţă contruită pe aceleaşi valori, arătând solidaritate între membrii săi. Germania nu o să uite contribuţia pe care NATO a avut-o pentru ca ţara noastră să se reunească. „

Lupta împotriva terorismului uneşte NATO

Dacă despre bani au existat păreri diferite, cei 28 de lideri din NATO au vorbit  aceeaşi limbă atunci când au decis să implice mai mult Alianţa în lupta cu terorismul.  Tonul a fost dat de preşedintele american care a cerut un moment de reculegere pentru victimele atentatului de la Manchester din Marea Britanie. NATO s-a angajat să facă parte oficial din coaliţia anti-ISIS, dar nu a fost aprobată o misiune combat, adică trimiterea de forţe pe teren. Este mai mult o implicare logistică, schimb de informaţii, misiuni se supraveghere şi  training pentru forţele locale. Totodată, va fi înfiinţată o celulă specială care se ocupe de toate informaţiile legate de terorism şi de monitorizarea luptătorilor străini (acele persoane radicalizate care au plecat din Europa sau alte ţări pentru a lupta alături de ISIS în Siria Irak, Libia , Yemen şi alte sanctuare).

Un nou sediu al NATO

Sefii de stat şi de Guvern au inaugurat şi un nou cartier  general al Alianţei. O clădire de 250.000 de metri pătraţi, dintre care peste 75. ooo sunt din sticlă. Până şi pe acest subiect au fost abordări puţin diferite. Angela Merkel a spus că noul sediu este o dovadă că NATO continuă să se modernize,  o referinţă pentru viitor. Preşedintele american a declarat că: ” N-am întrebat niciodată cât a costat noul sediu NATO. Refuz să o fac, dar este o clădire frumoasă. ”

Acestea fiind spuse, concluziile vă aparţin. 

Lasă un răspuns